Un aspect revoluționar al propunerii vizează mecanismul de validare a vârstei
Bruxelles pregătește un pachet legislativ ambițios menit să redefinească raportul dintre tinerii cetățeni ai Uniunii Europene și spațiul digital. În cadrul acestei inițiative, cunoscute sub denumirea de EU Kids Act, se propune ca accesul la mediile sociale să fie restricționat semnificativ pentru cei mai mici, cu un prag minim de 13 ani pentru a avea propriul cont, iar limita de 15 ani fiind stabilită pentru independentă totală în gestionarea profilului online. Această mișcare a fost anunțată public de șefa instituției executive europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat necesitatea unei protecții robuste a minorilor într-o eră dominată de tehnologie.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareDocumentul central al acestei propuneri, dezvăluit pe data de 17 septembrie, introduce o serie de norme armonizate la nivel comunitar, menite să reglementeze nu doar rețelele sociale, ci și o gamă largă de servicii digitale. Reglementările propuse sunt stratificate în funcție de vârsta utilizatorilor, creând o scară de protecție progresivă. Astfel, pentru copiii care nu au împlinit 13 ani, regula generală ar fi interdicția de a deține un cont propriu pe platformele de socializare. În intervalul de vârstă cuprins între 13 și 15 ani, situația se schimbă parțial: acești adolescenți ar putea accesa rețelele sociale, dar exclusiv prin intermediul unor așa-numite „mini-conturi”. Aceste profile speciale ar fi create și administrate direct de părinți, având funcționalități reduse, adaptate specific vârstei utilizatorului, și cu un timp de utilizare zilnică plafonat.
O nuanță importantă menționată în documentele obținute de presa specializată este că, chiar și în cazul copiilor sub 13 ani, accesul la anumite platforme video destinate publicului tânăr rămâne posibil, dar prin contul părintelui. În acest scenariu, instrumentele de control parental ar fi activate automat, iar durata permisă de conectare ar fi limitată la o oră pe zi. La atingerea vârstei de 15 ani, tinerii ar dobândi dreptul de a-și deschide singuri conturi complete, însă protecția specială nu s-ar termina aici. Până la 18 ani, platformele ar fi obligate să mențină setări de siguranță mai riguroase pentru minori, evitând orice funcționalitate care să încurajeze prelungirea sesizunii online.
Un aspect revoluționar al propunerii vizează mecanismul de validare a vârstei. Actualul sistem, bazat pe simpla declarație a datei de naștere, este considerat insuficient. Noua legislație ar impune platformelor să verifice efectiv vârsta utilizatorului la momentul creării contului. Procesul ar fi conceput pentru a minimiza colectarea datelor personale: platforma ar primi doar un Președinta Comisiei a explicat clar această abordare, subliniind că scopul este transparența minimă necesară. Fiecare stat membru ar fi responsabil de implementarea a cel puțin unei metode de verificare a vârstei care să garanteze confidențialitatea datelor.
Pentru giganții digitali, schimbarea este de natură structurală
Dincolo de simplele reguli de acces, Bruxelles-ul intenționează să modifice structura însăși a platformelor digitale destinate copiilor. Se propune limitarea funcțiilor care generează dependență, precum scroll-ul infinit, sistemele de recompense care motivează revenirea în aplicație sau notificările agresive care captează atenția. Algoritmii de recomandare ar trebui recalibrați pentru a evita dirijarea minorilor către conținut potențial dăunător, iar filtrele care alterează aspectul fizic, contribuind la comparațiile sociale, ar fi vizate. Von der Leyen a criticat funcțiile care creează dependență, argumentând că nu trebuie acceptat ca tinerii să fie atrași către conținut tot mai extrem.
Instrumentele de gestionare a timpului online ar fi obligatorii, platformele trebuind să țină cont de orele de somn și de programul școlar. Cadrul EU Kids Act nu se oprește la rețelele sociale, ci extinde reglementările și asupra platformelor video, magazinelor de aplicații, jocurilor online, chatboturilor și așa-ziselor „companioni AI”, programe de inteligență artificială concepute pentru interacțiunea conversatională. În secțiunea dedicată magazinelor de aplicații, se prevede ca fiecare soft să aibă o vârstă recomandată clară, iar copiii să nu poată descărca aplicații nepotrivite vârstei. Pentru sub 13 ani, accesul la magazin ar fi supravegheat de părinți. În cazul chatboturilor și companioanelor AI, se interzic mecanismele care generează atașament emoțional excesiv. Jocurile online ar fi supuse regulilor anti-mecanisme de atragere în afara sesiunii de joc.
Pentru giganții digitali, schimbarea este de natură structurală: aceștia ar trebui să demonstreze proactiv conformitatea cu regulile de protecție a copiilor, nu doar să reacționeze la incidente. Cele mai mari platforme ar fi obligate să prezinte Comisiei un plan detaliat de implementare a normelor, urmat de audituri realizate de experți independenți. Echipele de audit ar include specialiști în dezvoltarea copilului, pediatrie, psihiatrie infantilă, protecția datelor și verificarea vârstei. În cazul identificării neregulilor, platforma ar avea 30 de zile pentru a propune un plan de remediere și 60 de zile pentru a-l executa.
Contextul statistic invocat de Ursula von der Leyen este alarmant: tinerii din Europa petrec în medie între patru și șase ore zilnic în fața ecranelor, iar cei care au început să folosească rețelele sociale înainte de 10 ani ajung la șapte-opt ore. Șefa Comisiei a menționat dovezi solide privind impactul negativ asupra sănătății mentale, incluzând insomnie, depresie, anxietate și automutilare. Ea a criticat modelul de afaceri care monetizează atenția copiilor, reiterând sloganul „Fără rețele sociale sub 13 ani. Fără cont personal sub 15 ani”.
Deși proiectul mai trebuie să traverseze întregul proces legislativ european și poate suferi modificări, impactul său va fi resimțit doar după adoptarea finală și intrarea în vigoare. În paralel, multe state membre lucrează la propriile cadre legale: șase legi naționale au fost deja notificate la nivel european, iar alte 15 țări au planuri similare. Oficialii Comisiei susțin că o legislație unică la nivel UE va preveni fragmentarea reglementărilor în cele 27 de state membre, asigurând un standard comun de protecție a minorilor în spațiul digital.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.