Cum comentează Cecilia Radu rezultatul paradoxal?
Autoincriminarea devine un reflex comun printre femeile din România care traversează criza menopauzei, conform unor date recente care relevă o paradoxală lipsă de pregătire, deși majoritatea se consideră bine informate. Studiul „Cum trăiesc româncele perimenopauza și menopauza”, realizat de iVOX la cererea Novo România, a analizat percepția a 852 de femei adulte asupra acestei etape critice a vieții.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareRezultatele indică faptul că, în ciuda faptului că 72% dintre participante declară că au o înțelegere bună sau foarte bună a fenomenului, 52% au simțit că nu erau suficient de pregătite pentru schimbările fizice și emoționale care au urmat.
Această disonanță sugerează o distanță semnificativă între cunoașterea teoretică a menopauzei și experiența concretă a transformărilor corporale.
Un aspect alarmant al cercetării este modul în care femeile internalizează aceste modificări.
Aproape jumătate din eșantion, respectiv 47%, admit că și-au reproșat frecvent sau uneori schimbările apărute, interpretându-le ca pe un semn de lipsă de voință sau de disciplină personală.
Mai mult, 51% dintre ele afirmă că nu își mai recunosc propriul corp sau starea generală de sănătate.
Timpul necesar pentru a face legătura directă dintre simptome și menopauză este, de asemenea, semnificativ: 32% au avut nevoie de peste șase luni pentru a înțelege corect cauza problemelor, iar 19% încă nu sunt convise de existența unei conexiuni sau nu știu cum să o identifice.
Întrebările privind principalele îngrijorări din această perioadă au evidențiat o preoccupied dominantă cu silueta și masa corporală. Aproximativ 20% dintre Similar, modificarea formei corpului sau acumularea de grăsimi a fost menționată de 18% dintre participante ca fiind prima schimbare observată la debutul menopauzei.
Aceste date subliniază cât de centrală este imaginea corporală în experiența menopauzală, transformând o tranziție biologică naturală într-o sursă de stres și autoevaluare critică.
Pentru a contracara aceste efecte, femeile apelează la diverse strategii de management al greutății. Dieta rămâne pilonul fundamental, fiind aleasă de 55% dintre respondente ca principală metodă de control al kilogramelelor sau de recuperare a formei dorite.
Activitățile fizice specifice, precum mersul la sala de fitness, sunt practicate de 17%, în timp ce alergatul este preferat de 15%. Opțiunile terapeutice, inclusiv tratamentele medicamentoase, sunt mai puțin frecvente, fiind menționate de 11% din participantе.
Care este sursa primară de informație?
Când este vorba despre căutarea de Aproximativ 40% dintre măsurile luate implică ajustarea alimentației și consultarea resurselor de pe internet.
Dialogul cu un medic apare în 16% din cazuri, un procent similar cu cel al începutului unei activități fizice mai intense (17%).
Cu toate acestea, sursa primară de informație rămâne mediul medical: consultațiile directe și prezența medicilor pe rețelele sociale totalizează 48% din sursele citate ca fiind cele mai relevante pentru informarea despre menopauză.
Cătălina Poiană, medic endocrinolog, subliniază importanța ascultării active în abordarea medicală a acestei etape.
Ea explică că primul pas constă în înțelegerea specifică a fiecărei paciente, urmat de o evaluare riguroasă și de o strategie personalizată care combină informarea, prevenția și opțiunile terapeutice.
Obiectivul final este ca femeile să traverseze această perioadă cu mai multă încredere și claritate, depășind incertitudinea inițială.
Dr. Anca Sultan, specialist în obstetrică-ginecologie, atrage atenția asupra judecății aspre pe care femeile o exercită asupra propriei persoane în contextul discuțiilor despre greutate.
Multe paciente își compără actuala siluetă cu cea de acum zece sau douăzeci de ani, stabilind obiective nerealiste, cum ar fi returnarea rapidă la o anumită greutate sau purtarea aceleiași mărimi de haine.
Eșecul în atingerea acestor ținte este adesea interpretat ca un fal personal, nu ca o consecință a schimbărilor hormonale. Medicul propune o schimbare de paradigmă: abandonarea măsurării valorii personale în kilograme și stabilirea unor obiective realiste, axate pe sănătate, nu pe estetică.
Necesitatea unui sprijin medical consolidat este evidentă din Peste 60% dintre opțiunile selectate vizează asistența medicală: 23% doresc informații mai clare și accesibile, 20% solicită un acces mai ușor la soluții și sprijin medical, iar 18% ar dori o discuție timpurie cu un specialist. Aceste date indică o lacună în sistemul de suport existent, care nu ține pasul cu nevoile reale ale femeilor în această perioadă de vulnerabilitate.
Contextul cultural joacă, de asemenea, un rol crucial. 63% dintre respondente sunt de acord cu ideea că schimbările hormonale din adolescență sunt discutate mai liber și mai firesc decât cele din menopauză. Această tăcere socială contribuie la izolarea femeilor în fața simptomelor, amplificând sentimentul de confuzie și autovinovăție.
Ce spune Cecilia Radu de la Novo România?
Perspectiva globală a problemei este susținută de datele din World Obesity Atlas 2025, care arată că peste 70% dintre adulții din România se află în categoria supraponderalității sau obezității. Pentru femeile care intră în perimenopauză sau menopauză, interacțiunea dintre aceste cifre și schimbările hormonale face ca gestionarea greutății să nu fie doar o problemă de imagine corporală, ci o componentă esențială a sănătății generale.
Este necesară o conversație largă despre accesul la soluții adecvate, departe de stigmatizare.
Cecilia Radu, Director General al Novo România, comentează rezultatul paradoxal al studiului: Faptul că 7 din 10 femei se consideră informate, dar peste jumătate spun că s-au simțit nepregătite atunci când au apărut schimbările, arată că între a ști ce este menopauza și a înțelege cu adevărat ce se întâmplă în propriul corp există încă un decalaj. Problemele legate de greutate sunt poate cel mai elocvent exemplu: noi, femeile, observăm schimbările, încercăm să le gestionăm și, de multe ori, ajungem să credem că țin de voință sau disciplină.
La Novo, ne dorim să contribuim la o înțelegere mai amplă a etapelor biologice din viața femeilor, prin informare corectă și acces la sprijin medical, cu atât mai mult atunci când aceste schimbări se suprapun cu supraponderea sau obezitatea.
Sondajul a fost realizat online în România, în perioada 1–8 septembrie 2026, folosind metodologia CAWI (Computer Assisted Web Interviewing). Întrebările specifice au fost adresate exclusiv femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. Cercetarea a explorat nivelul de informare, primele schimbări observate, relația cu greutatea și corpul propriu, impactul emoțional și profesional, precum și sursele de informare și măsurile de gestionare a perioadei.
Marja de eroare pentru întrebările tematice este de aproximativ ±5,4%, la un nivel de încredere de 95%.
Novo România, parte a grupului global Novo, continuă demersurile de a aduce în spațiul public temele care influențează relația oamenilor cu greutatea, promovând o conversație bazată pe date, biologie, empatie și sprijin medical. Compania, care pornește de la convingerea că „Lasting Health Starts Now”, combină de peste un secol expertiza științifică cu înțelegerea nevoilor umane.
Cu peste 67.000 de angajați la nivel mondial, Novo lucrează pentru prevenirea bolilor, extinderea accesului la tratamente și reducerea impactului asupra mediului, având ca obiectiv să ajute cât mai mulți oameni să trăiască o viață mai sănătoasă.
Metodologie și detalii suplimentare: Datele prezentate provin dintr-un eșantion de 852 de respondente adulte. Analiza a evidențiat diferența dintre percepția de a fi informată și realitatea pregătirii practice. Creșterea în greutate rămâne cel mai frecvent semnal al debutului menopauzei, generând o anxietate semnificativă. Măsurile adoptate sunt dominată de diete și mișcare, dar accesul la tratament medical este încă limitat.
Nevoia de sprijin medical timpuriu și clar este exprimată de majoritatea femeilor, indicând o oportunitate pentru sistemele de sănătate de a oferi un cadru mai solid de suport.
Despre Novo: Novo este o companie globală din domeniul sănătății, dedicată generării de schimbare pentru o sănătate de durată. Prin parteneriate, programe și investiții, compania își propune să reducă impactul bolilor cronice și să extindă accesul la inovații terapeutice. Mai multe informații pot fi găsite pe novonordisk. com și pe canalele oficiale de social media (Instagram, LinkedIn, TikTok, Facebook, X și YouTube). Articolul este susținut de Novo România.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.