De ce dispar limbile lumii și ce pierdem odată cu ele?!
Un nou studiu aruncă o lumină crudă asupra unui fenomen îngrijorător: declinul rapid al limbilor vorbite pe glob.
Ultimele știri
Iranul avertizează SUA: „Nu voi decideți soarta războiului și a păcii
Europa, între potop și dogoare: o criză climatică fără precedent
Ariana Grande dă în judecată hackerii care i-au furat și publicat piese și clipuri nelansate
Autostrada Transilvania: 30 km deschiși mai devreme, o premieră pentru CNIRÎn prezent, omenirea comunică prin aproximativ 7.500 de limbi, incluzând gigantii precum engleza, chineza mandarină, hindi, spaniola, araba și franceza, luând în considerare atât vorbitorii nativi, cât și pe cei care le-au adoptat.
Un număr impresionant, fără îndoială, dar departe de bogăția lingvistică a trecutului, așa cum raportează Reuters.
Cercetătorii au apelat la modelare matematică, combinând cunoștințe din antropologie, lingvistică și demografie, pentru a estima câte limbi se vorbeau acum aproximativ 12.000 de ani, la sfârșitul ultimei ere glaciare. Ei au descoperit că, în primul mileniu î. Hr. și în primul mileniu d. Hr. omenirea ar fi putut vorbi zeci de mii de limbi diferite.
Însă, după această „eră de aur” lingvistică, a urmat un declin major, cauzat de înlocuirea limbilor sub influența unor factori precum extinderea marilor imperii antice și colonialismul european din ultimele secole.
„Limbile sunt esențiale pentru comunitățile care le vorbesc. Ele păstrează cunoștințe, asociații și amintiri”, a declarat Claire Bowern, profesor de lingvistică și antropologie la Universitatea Yale din Connecticut și unul dintre coordonatorii studiului publicat în revista Science.
„Pentru oamenii de știință, limbile conțin o cantitate uriașă de informații despre trecut, de la locurile unde trăiau oamenii, până la ce mâncau și subiectele pe care le discutau. Ele ne oferă, de asemenea, o fereastră către mintea umană”, a adăugat Bowern.
Cum putem salva limbile lumii de la dispariție?!
De-a lungul istoriei, multe familii lingvistice au apărut și au evoluat, iar scrierea s-a dezvoltat treptat. Prima formă de scriere a apărut în Mesopotamia, cu limba sumeriană, scrisă cu caractere cuneiforme în timpul mileniului al XVIII-lea î. Hr. Scrisul a apărut independent și în alte regiuni, precum Egipt, China și Mezoamerica.
Cercetătorii estimează că numărul limbilor a atins un vârf impresionant, undeva între 30.000 și peste 75.000 de limbi vorbite simultan la nivel mondial.
„Rareori ne dăm seama că, până acum câteva mii de ani, omenirea a trăit într-o lume culturală mult mai diversă decât cea pe care o cunoaștem astăzi”, a declarat Damian Blasi, cercetător cognitiv și antropolog evoluționist la Institutul Catalan pentru Cercetare și Studii Avansate din Spania.
Blasi este autorul principal al noului studiu.
Pentru a ajunge la aceste estimări, cercetătorii au dat dovadă de ingeniozitate.
Nu există dovezi directe ale numărului de limbi vorbite până foarte recent.
Nu ne putem baza pe documentele extrem de fragmentate păstrate din Antichitate, a explicat Bowern.
De ce dispar limbile?
„Dar, pentru că știm foarte bine relațiile dintre limbi și societăți, putem folosi câteva ipoteze pentru a construi un model care să simuleze diversificarea limbilor în timp.”
Cercetătorii au folosit date despre 171 de comunități actuale de vânători-culegători din Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est pentru a estima dimensiunea grupurilor etnolingvistice, fiecare reprezentând o limbă distinctă existentă la începutul Holocenului. Apoi, au corelat aceste date cu estimările populației umane din acea perioadă.
Oamenii s-au răspândit pe tot globul în grupuri mici și au trăit ca vânători nomazi, înainte de apariția agriculturii, a așezărilor permanente și a culturilor mai complexe.
Cercetătorii estimează că aceste populații dispersate, acum aproximativ 12.000 de ani, vorbeau probabil între 4.500 și 6.200 de limbi. Pe măsură ce populația globală a crescut treptat în mileniile următoare, iar societatea umană s-a transformat, numărul limbilor a crescut și el. „O situație în care populația crește și practică agricultura favorizează formarea comunităților sedentare și creează condițiile ideale pentru apariția unui număr foarte mare de limbi mici”, a afirmat Bowern.
De-a lungul istoriei, multe limbi importante și mai puțin importante au apărut și au dispărut. Printre exemple se numără sumeriana, hitita, akkadiană și etrusca, diverse limbi utilizate în Egiptul și China antică, precum și unele limbi africane care folosesc consoane click.
Bowern a descris câteva dintre modurile în care limbile dispar.
„Dacă oamenii care vorbesc o anumită limbă sunt uciși, sau dacă sunt obligați să treacă la o altă limbă, acea limbă este pierdută”, a explicat ea.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Cristian Barbu și asistat AI.