Ce presiuni de securitate supune Moldova?
Chișinăul a pornit o nouă fază în relațiile cu Helsinki, punând accentul pe un parteneriat strategic în securitate și reziliență.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaPreședinta Maia Sandu a spus, în timpul vizitei oficiale în Finlanda, că Moldova vrea să aprofundeze colaborarea cu statul nordic, inspirându-se de modelul finlandez de securitate integrată.
A evidențiat că e necesară pregătirea populației civile și calmul dat de o stare de gatație militară, propunând un dialog structurat bilateral despre reziliență.
Această mișcare diplomatică arrivează în același timp cu efortul Moldovei de a accelera integrarea europeană, cu scopul de a obține sprijinul Helsinki pentru pașii viitori din această toamnă.
Maia Sandu a subliniat că deschiderea primelor capitole de negociere cu Uniunea Europeană în acest an este un rezultat obținut pe merit, prin aplicarea riguroasă a reformelor. A explicat că alegerea traseului european are o dimensiune esențială de securitate, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Frontiera de 1.200 de kilometri dintre Moldova și Ucraina face parte din frontiera estică a continentului, iar aderarea Moldovei ar consolida protecția atât pentru Kiev, cât și pentru Bruxelles.
A avertizat că o Moldova sub influența Kremlinului ar crește vulnerabilitatea Ucrainei, iar o Moldova europeană ar stabiliza flancul sud-vestic al vecinului și ar întări stabilitatea UE.
Președinta a detaliat presiunile de securitate la care este supusă Moldova, spune că în acest an drona rusească a încălcat spațiul aerian al republicii de peste 45 de ori, dintre care opt incidente în ultima săptămână – un semnal al intensității amenințării. A adăugat că eforturile se extind și în spațiul digital, unde se lucrează la combaterea atacurilor cibernetice și a manipulării informaționale, precum și la protejarea integrității proceselor electorale.
Care sunt prioritățile noi ale foii de parcurs?
Pe plan energetic, Maia Sandu a prezentat progresele spectaculoase ale Moldovei, care a scăzut dependența de gazele rusești de la 100% la zero. Până la finalul anului, se preconizează că sursele regenerabile vor acoperi 30% din capacitatea instalată de producere a electricității.
Această tranziție a eliminat principalul instrument de presiune pe care Moscova îl deținea asupra economiei moldave. A mulțumit Finlandei pentru sprijinul acordat Ucrainei, subliniind că rezistența Kievului este crucială pentru păstrarea păcii la Chișinău.
A afirmat că hotărârea de a adera la UE, o comunitate bazată pe sprijin reciproc, oferă rezilența necesară pentru a depăși șocurile energetice, efectele războiului de la graniță și presiunile economice.
Viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a reacționat pozitiv la declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunțat pregătirea unor foi de parcurs pentru statele candidate care avansează rapid. A calificat acest demers ca pe un semnal politic semnificativ, recunoașterea eforturilor susținute de țările care implementează reformele cu viteză ridicată.
A exprimat speranța ca Moldova să fie inclusă în această categorie, ceea ce ar oferi claritate și predictibilitate, permițând o alocare mai eficientă a resurselor pentru atingerea obiectivelor naționale.
Foaia de parcurs ar stabili priorități distincte, termene limită și rezultate concrete pentru implementarea reformelor, oferind o perspectivă clară asupra etapelor următoare. Deși acest document nu fixează data aderării sau ritmul negocierilor – care depind de progresele realizate de fiecare stat – el servește ca ghid operativ. Această procedură a fost utilizată în valurile anterioare de extensie a UE, demonstrând eficacitatea sa în gestionarea proceselor de integrare.
Ursula von der Leyen a susținut, în discursul privind Starea Uniunii Europene, necesitatea recuceririi încrederii cetățenilor europeni și consolidarea sentimentului de apartenență. A indicat explicit Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest ca exemple de țări pentru care idealul european rămâne vibrant. Din perspectiva Comisiei Europene, viteza cu care Chișinăul implementează reformele a creat o situație în care instituția europeană este obligată să-și redistribue resursele pentru a menține pasul.
Deși aderarea Moldovei este legată politic de candidatura Ucrainei, blocată de Ungaria, sursele UE confirmă că Guvernul de la Chișinău a aplicat reformele cu o rapiditate care a forțat Comisia să realoce personal și fonduri pentru monitorizarea avansului.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Tiberiu Vasile și asistat AI.