Cum a ajuns Roșia Montană pe lista patrimoniului în pericol?
Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis, recent, să păstreze peisajul minier de la Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, confirmând astfel că situl istoric continuă să fie subiectul unor tensiuni majore între conservarea moștenirii universale și interesele economice legate de exploatarea subterană. Deși România a obținut, în martie 2024, o victorie arbitrală importantă la Washington, care a respins pretențiile financiare ale companiei canadiene Gabriel Resources, incertitudinile juridice persistă, iar condițiile pentru retragerea site-ului de pe lista celor aflate în pericol nu sunt încă împlinite.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaAceastă situație creează o atmosferă de suspans pentru comunitatea locală și pentru specialiștii din domeniul patrimoniului cultural, care urmăresc cu atenție evoluția proceselor legale în curs.
Contextul juridic actual a fost marcat de o serie de termene procesuale critice. Solicitarea către UNESCO pentru a obține cele mai recente rapoarte de evaluare a fost trimisă pe 10 septembrie, o mișcare strategică realizată cu două săptămâni înainte de un alt termen esențial în litigiul dintre Roșia Montană Gold Corporation și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
La baza acestei contestații se află decizia adoptată de ANRM pe 20 iunie 2024, ziua exactă în care a expirat licența de concesiune numărul 47/1999, destinată extracției minereurilor auro-argentifere din zona Roșia Montană.
Societatea Roșia Montană Gold Corporation deținea această licență și a solicitat prelungirea acesteia, imediat după ce pierduse procesul intentat la Washington împotriva statului român.
La termenul din 23 septembrie, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, unde se judeca cererea de anulare a deciziei ANRM, magistrații au optat din nou pentru amânarea judecării, stabilind un nou termen pentru data de 18 noiembrie. Aceste întârzieri procedurale subliniază complexitatea luptei legale care se duce pentru controlul asupra resurselor minerice și al statusului UNESCO al zonei. Situația actuală contrastează puternic cu entuziasmul din iulie 2021, când Peisajul Cultural Minier Roșia Montană a fost inclus oficial în Patrimoniul UNESCO.
La acea vreme, Institutul Național al Patrimoniului a anunțat că decizia a fost luată prin consens de Comitetul Patrimoniului Mondial, în cadrul celei de-a 44-a sale sesiuni.
Instituția națională a subliniat atunci că „valoarea universală excepțională” a acestui peisaj, descris ca fiind cel mai important, extins și divers complex subteran minier din antichitatea romană, a fost recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) ale Convenției Patrimoniului Mondial. Acest complex include nu doar zonele de exploatare a minereului, ci și spații de locuit, zone sacre și necropole, toate fiind elemente esențiale pentru înțelegerea istoriei umane.
Institutul Național al Patrimoniului a menționat că această idee, care a crescut și a rezistat în ultimele două decenii, a fost susținută de comunitatea științifică națională și internațională, de instituțiile de specialitate, de comunitatea locală și de societatea civilă, fiind adusă în atenția UNESCO de către România.
Momentul înscrierii coincidea cu sărbătorirea a 65 de ani de la aderarea României la Convenția UNESCO, validând eforturile susținute ale țării noastre.
Potrivit declarațiilor de atunci, situl Roșia Montană a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, o măsură care recunoștea atât vulnerabilitatea sa, cât și necesitatea intervențiilor urgente de protecție. S-a încurajat cooperarea internațională și s-a recomandat invitația unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă la Roșia Montană, cu scopul de a stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru ieșirea de pe lista locurilor în pericol.
Se deschidea astfel calea pentru o colaborare globală în salvarea unei resurse culturale unice, prin valorificarea potențialului economic legat de turismul cultural și de mediu, aspecte care însoțesc statutul de sit al patrimoniului mondial.
Cu cinci ani după această includere, stadiul de conservare al sitului rămâne critic. Roșia Montană se află încă pe lista patrimoniului mondial în pericol, iar o dată estimabilă pentru retragerea de aici nu poate fi stabilită în prezent.
Ce ne spune cronologia litigiului despre conflict?
În Principală amenințare identificată este potențiala reluare a activităților miniere, care nu a fost complet înlăturată deoarece contestațiile legale privind licența de exploatare și procedurile de arbitraj rămân nerezolvate.
La cea de-a 48-a sesiune, care va avea loc în iulie 2026, Comitetul Patrimoniului Mondial, organismul de conducere al Convenției format din 21 de state membre, a recunoscut eforturile continue ale autorităților române. Totuși, s-a exprimat îngrijorarea față de întârzierile în finalizarea Planului de Management revizuit și s-a observat că mai multe măsuri corective depind de soluționarea procedurilor legale în curs.
Comitetul a admis că termenul stabilit în 2023 pentru atingerea stării de conservare dorite se dovedește dificil de respectat din cauza constrângerilor legale menționate. În consecință, a fost decisă menținerea proprietății pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, fără a fi stabilit un calendar concret pentru eliminarea de pe listă.
Decizia finală va depinde de implementarea completă a măsurilor corective și de eliminarea definitivă a amenințărilor care afectează Valoarea Universală Excepțională a proprietății, atributele care au justificat inițial înscrierea.
Cronologia litigiului internațional oferă perspective suplimentare asupra conflictului. România a câștigat, în martie 2024, procesul intentat de Gabriel Resources Ltd. la Washington. Compania canadienă, care deținea un pachet majoritar de acțiuni de 80,6858% la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), se considera prejudiciată de statul român prin refuzul de a autoriza proiectul minier.
Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a fost chemat să arbitreze acest diferend de miliarde de dolari.
Tribunalul a respins, prin decizia din 8 martie 2024, pretențiile de despăgubiri ale Gabriel Resources, care solicitase sume enorme pentru blocarea proiectului minier aurifer din Munții Apuseni.
În decizia sa, tribunalul a dispus ca Gabriel Resources Ltd. Canada să ramburseze părții reclamate o fracțiune a costurilor legale, în valoare de 1.154.774,34 de euro, 30.284.053,32 lei și 928.641,70 de dolari americani, cu o dobândă simplă bazată pe rata dobânzii unui titlu pe trei luni al Trezoreriei SUA, de la data deciziei până la rambursarea totală.
Deși decizia a fost favorabilă României, aceasta a fost contestată, iar procedura de arbitraj nu este finalizată, motiv pentru care banii nu au intrat încă în conturile statului.
În paralel, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba a instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile și pe participația majoritară deținută de Gabriel Resources la RMGC.
Procedura de arbitraj a fost inițiată de Gabriel Resources pe 21 iulie 2015, iar tribunalul a declarat închisă procedura pe 14 septembrie 2023, conform înregistrărilor oficiale.
Calculele invocate de compania canadienă indicau că Gabriel Resources a suferat o pagubă de 3,286 miliarde de dolari, sumă care, cu dobânzi, ar fi ajuns la 4,377 miliarde de dolari la data de 30 iunie 2017. Ulterior, într-un document transmis către ICSID, canadienii au indicat că ar accepta aproximativ un sfert din despăgubirile cerute inițial, limitându-se la recuperarea investițiilor efective, estimate la 760 milioane dolari, plus dobânzi.
Aceste cifre și manevrele juridice subliniază miza financiară imensă a disputei, care influențează direct capacitatea autorităților de a finaliza măsurile de conservare necesare pentru a scoate Roșia Montană de pe lista patrimoniului mondial în pericol.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Mădălina Prundea și asistat AI.