Phishing-ul a explodat cu 1.380% în România, pe primul loc al amenințărilor cibernetice

Cum au schimbat intrusii metodele de acces la sistemele protejate?

Securitatea digitală a României se află într-un punct critic al hărții amenințărilor globale, țara noastră fiind situată pe flancul estic al bătăliei cibernetice internaționale.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Un studiu recent, elaborat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), relevă o creștere alarmantă a tehnicilor de fraudă electronică, în special a unei variante specifice de phishing, al cărui volum a explodat cu 1.380% în ultimele luni.

Această escaladare se înscrie într-un context global în care presiunea asupra infrastructurilor informatice devine tot mai intensă.

La nivel internațional, datele din trimestrul al doilea din 2026 indică o medie de 2.175 de tentative de atac cibernetic per organizație, înregistrate săptămânal. Acest număr este cu 9,6% mai mare față de aceeași perioadă din anul precedent, confirmând o tendință ascendentă constantă a agresiunii digitale.

Vârfurile de activitate au fost atinse în luna iunie, când numărul mediu de asalturi a urcat la 2.270 de incidente săptămânale pentru fiecare entitate vizată, depășind cu 17% nivelul consemnat în iunie 2025.

Un aspect fundamental care a evoluat semnificativ este modalitatea prin care intrusii acced la sistemele protejate. Raportul subliniază faptul că exploatarea unor defecte de software care nu au fost corectate reprezintă acum 31% din totalul vectorilor inițiali folosiți pentru spargerea barierelor de securitate.

Această metodă a depășit utilizarea abuzivă a parolelor și a datelor de autentificare, care constituie 13% din cazuri.

Totodată, atacurile menite să înșele mecanismele de verificare online au cunoscut o proliferare spectaculoasă, cu o creștere de 1.380%, demonstrând fragilitatea tot mai mare a proceselor de validare a identității.

Costul impactului acestor breșe de securitate a atins un prag istoric: media globală a pierderilor financiare s-a ridicat la suma record de 4,99 milioane de dolari pentru fiecare incident major. În paralel, fenomenul ransomware-ului persistă ca o amenințare gravă, având 2.125 de victime în perioada analizată, un număr cu doar 1,8% mai mic decât cel înregistrat în primele trei luni ale anului curent.

Lansierul infracțional s-a diversificat considerabil, Check Point Security identificând 93 de grupări active, un maxim absolut. Deși Qilin a menținut poziția de lider în acest trimestru, formațiunea TheGentlemen a devenit cea mai dinamizată și activă în luna iunie.

Phishing-ul „device-code” a explodat cu 1.380%!

Pentru România, situația prezintă nuanțe complexe. Deși sursele publice nu au documentat încă un incident de amploare majoră care să fi lovit direct o instituție de stat, un spital sau un operator vital de infrastructură critică, autoritățile nu ignoră pericolul latent.

DNSC a emis 12 avertismente privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau deja exploatate activ de către hackeri.

Printre campaniile de fraudă identificate se numără și mesajele text false, transmise în numele platformei „Ghișeul. ro”, prin care cetățenii erau informate eronat despre amenzi neachitate, o metodă clasică de inducere a panicii pentru a obține date confidențiale.

O formă specifică de phishing, cunoscută sub denumirea de „device-code phishing”, a înregistrat cea mai mare creștere, cu 1.380%. Această tehnică este proiectată să ocolească sistemele de autentificare multifactor (MFA), o barieră considerată până acum robustă. Atacatorii utilizează acum kituri comerciale sofisticate, capabile să genereze automat mesaje capcană personalizate, facilitând desfășurarea unor campanii masive și mai greu de detectat. Inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai central în acest arsenal ofensiv, permițând adaptarea rapidă a strategiilor de atac.

În ciuda acestor provocări, raportul evidențiază și progresele în consolidarea apărării cibernetice locale.

Prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene structurante, prin PNRR, 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică, un pas important spre conștientizarea riscurilor.

Cu toate acestea, DNSC atrage atenția asupra poziției strategice a României, situată pe flancul estic al NATO, ceea ce expune țara unor riscuri suplimentare. Acestea variază de la operațiuni hacktiviste susținute de Rusia, până la activități de spionaj cibernetic avansat.

În acest peisaj de incertitudine, viteza cu care vulnerabilitățile sunt gestionate și sistemele sunt actualizate devine factorul decisiv în prevenirea incursiunilor.

Deoarece breșele de securitate sunt tot mai frecvent declanșate prin exploatarea unor defecte cunoscute deja de comunitatea IT, reactivitatea lentă devine un lux pe care organizațiile nu și-l mai permit.

Securitatea nu mai este doar o problemă tehnică, ci o necesitate strategică națională, impusă de intensitatea și sofisticarea amenințărilor externe.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Oana Antipa și asistat AI.