România aruncă 3,4 milioane de tone de alimente anual, locul 5 în Europa

Ce spun datele Eurostat pentru anul 2022?

România ocupă locul cinci în clasamentul european privind cantitatea de alimente aruncate anual, cu un volum de 3,4 milioane de tone.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Această situația este deosebit de preocupantă în contextul în care aproximativ 28% din locuitori nu își permit să mănânce o masă echilibrată în condiții decentă, conform informațiilor furnizate de Eurostat.

această disparitate între exces și necesitate reprezintă un dezavantaj social și mediatic pe care autoritățile, împreună cu alte state membre ale Uniunii Europene, încearcă să-l atenueze prin intermediul diferitelor initiative și programe speciale.

Într-o zi de joi, scurt timp după ce ceasul a trecut de la ora 09:00, un autoturism de gabarit mediu, încărcat cu produse alimentare, a ajuns la un depozit din Sectorul 6 al Bucureștiului. locul reprezintă punctul de intrare la „Cantina Socială”, un spațiu administrat de Banca Locale de Alimente, creat cu scopul explicit de a combate risipa alimentară prin oferirea de asistență directă persoanelor în dificultate.

prin intermediul acestei activități, sunt prepare și distribuite zilnic două mese calde pentru circa 600 de locuitori ai sectorului care se confruntă cu probleme financiare, boli cronice sau sunt confinati la pat datorită stării de sănătate.

ziua de joi este considerată mai exigentă decât celelalte zile din săptămână, deoarece, pe lângă prepararea meselelor zilnice, echipa pregătește și pachetele destinate să se distribuie în weekend. aceste pachete conțin produse neperisbile, selectate cu grijă pentru a putea fi consumate în zilele în care cantina nu funcționează, a precizat Ovidiu Rusu, directorul Băncii de Alimente.

aproximativ 500 de persoane vin propriu la loc pentru a-și ridica pachetele, iar 100 de beneficiari, care nu pot să se deplaseze datorită immobilizării la pat, primesc mâncarea direct la domiciliu, cu sprijinul curierilor de la platforma Glovo.

un dintre primii care a testat serviciul este Petre Mircea, un pensionar de 74 de ani, care a exprimat recunostința spre ajutorul primit. el a declarat, cu o notă de timiditate, că beneficiază de o economie de circa 600 de lei lunar, suma care otherwise ar fi fost necesară pentru achitarea unor medicamente.

el și soția sa primesc fiecare o pensie de 1.900 de lei, adică un venit total de 3.800 de lei pe familie.

totuși, pentru a se califică pentru program, condiția este că venicul lunar să nu depășească 2.699 de lei – prag stabilit de autorități ca limită de eligibilitate.

deși venicul combinat al familiei îi depășește pe cel individual, evaluarea se face pe persoa, și fiecare pensie de 1.900 de lei este sub pragul menționat, ceea ce îi face eligibili amândoi.

mesele servite în cantina, precum și pachetele de weekend, sunt prepare exclusiv din produse donate. printre partenerii care contribuie la această misiune se numără mari rețele de distribuție și producători, printre care Carrefour, Mega Image, Danone și Aqua Carpatica. procesul de primire a donatiilor funcționează astfel: donatorii transmit o listă detaliată cu produsele disponibile, incluzând datele de expirare și cantitățile. echipa Băncii de Alimente analizează această listă pentru a verifica compatibilitatea cu nevoile operaționale și pentru a determina dacă produsele pot fi integrate în rețetele de gătit sau în compoziția pachetelor de weekend.

odata ce acceptarea este confirmată, produsele sunt transportate în cel mult 24 de ore prin flota proprie a instituției și ajung la destinație.

conform declarațiilor lui Ovidiu Rusu, aproximativ 40% din ingredientele necesare pentru prepararea meniului zilnic provin direct din donații.

atunci când acest procent nu este suficient pentru a acoperi întregul meniu, instituția resursează la achiziționarea completă a produselor necesare din fonduri proprii, cu un cheltuial lunar mediu de aproximativ 299.000 de lei.

de la începutul anului 2025 și până în luna mai 2026, Banca de Alimente din Sectorul 6 a înregistrat o primire totală de 849 de tone de alimente prin donații. utilizând aceste resurse, a reușit să prepare și să distribui 155.000 de porții individuale de mâncare și 75.000 de pachete destinate consumului în weekend, date furnizate de acelasi Ovidiu Rusu.

scopul „Cantina Socială” nu se limitează doar la allevierea sărăciei prin alimentație. el a fost conceput și ca un instrument de reducere a rispei alimentare, transformând produsele care, deși nu mai pot fi vândute comercial, sunt totuși sigure pentru consum, în resurse utile pentru cei care au nevoie.

conform datelor publicate de Eurostat și referitoare la anul 2022, la nivelul Uniunii Europene se generează anual aproximativ 60 de milioane de tone de deșeuri alimentare. aceasta se traduce într-o medie de circa 130 de kilograme de alimente aruncate pe locuitor.

România, cu un indicador de 181 de kilograme pe locuitor pe an, se situează pe al cincilea loc în clasamentul statelor membre UE care produc cea mai mare cantitate de deșeuri alimentare pe cap de locuitor.

Care sunt cele trei mari rețele de hipermarket din România?

mai multe țări o preced în acest clasament negativ: Cipru, cu un shockant volum de 300 de kilograme pe locuitor, Danemarca (254 kg/locuitor), Grecia (196 kg/locuitor) și Portugalia (184 kg/locuitor).

în réponse la această problemă de scară largă, Uniunea Europeană a stabilit, printr-un act legislativ-cadru, două obiective claire și măsurabile în domeniul prevenției rispei alimentare. directiva-cadru a intrat în vigoare în octombrie 2025 și obligă fiecare stat membru să transposeze în legislația internă măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri, termenul final fiind stabilit pentru anul 2027.

în România, pentru a respecta aceste cerințe europene, au fost introduse până în prezent zece măsuri specifice, adresate operatorilor economici activi în sectorul alimentar. printre ele se numără: vânzarea cu reducere de preț a produselor apropiate de data de expirare, donarea alimentelor suplimentare și transformarea acestora în hrană pentru animale.

ranging from 2024, fiecare operator economic are obligația de a aplica cel puțin două dintre aceste zece măsuri.

mancarea de a face asta exposes the entity to sancțiuni financiare, cu amenzi care variază între 10.000 și 40.000 de lei, în funcție de gravitatea și frecvența violării.

Cami Gui, activista care a inițiat în 2012 în Cluj-Napoca mișcarea Food Waste Combat, dedicată educației publice privind problema rispei alimentare, a exprimat o opinie nuântătoare privind eficacitatea regulamentului curent. ea a crezut că, deși legislația este bine concepută și adresată la problema reală, ea suferă de o lipsă de norme aplicabile și de mecanisme de control eficace. în cuvintele ei, este comparabilă cu o situație în care exista un instrument de judecată, dar nu există procedeul necesar pentru a-l activa – și deci, organizațiile locale se pregătesc „pe bucăți”, adică prin eforturi fragmentate și locale, în așteptarea unei abordări coerente și sistemică.

în Lituania, podob ca și în România, reglementarea impune operatorilor din domeniul alimentar să adopte cel puțin două strategii pentru a reduce risipa. acestea includ: semnarea de acorduri de colaborare cu unu sau mai multe proiecte umanitare și elaborarea unui plan intern de prevenție a rispei alimentare, care să includă măsuri concrete pentru diminuarea procentului de produse pierdute în procesul de producție și distribuție.

asemenea planuri de prevenire sunt dezvoltate și de operatori economici din Spania și Austria, unde unele lanțuri de supermarketuri au obligația legală de a raporta periodic atât cantitățile de alimente donate, cât și cele aruncate.

în Grecia, abordarea legislative este diferită: producătorii de alimente sunt încutaţi să înregistreze preciz cantitățile de produs pe care le obțin și să adopte măsuri preventice pentru a limita cantitatea de alimente care ar fi altfel aruncate. totuși, efectul final depinde în mare măsură de voluntatea și de beslucțiile individuale ale fiecărei entități, deoarece statul ellenic nu are în prezent o strategie națională unificată și aplicată pentru reducerea rispei alimentare, conform informațiilor transmise de Efsyn.

în contrast cu această situație, Ungaria are în vigoare, din anul 2008, o lege specifică care se adresă comercianților cu amănuntul activi în sectorul alimentar. această normă se aplică doar celor care realizesă un cifra de afaceri neta anuală mai mare de 100 de miliarde de forinți – echivalentul aproximativ de 273 de milioane de euro.

pentru acești operatori, legea impune numirea unui responsabil dedicat recuperării alimentelor și implementarea unui plan structurat de reducere a rispei alimentare, bazat pe analiză și monitorizare continuă.

la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 8% din totalul deșeurilor alimentare – adică 4,8 milioane de tone – provine din comerțul cu amănuntul, adică din magazinele de détail. această cifră subliniază rolul semnificativ al sectorului retail în generarea deșeurilor evitabile.

mai mult de jumătate – exact 53% – din totalul deșeurilor alimentare generate în UE provine direct din comportamentul și practicile consumatorilor. după gospodării, cel mai mare contributon provine de la sectorul industrial de prelucrare și producere, responsabil pentru 18% din total.

urmează sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenea), cu 12%. o parte mai mică, de aproximativ 9%, provine din producția primară, în special din activitățile agricole.

trei dintre cele mai mari rețele de hipermarketuri prezente pe piața românească – Lidl, Kaufland și Carrefour – au oferit detalii privind măsurile pe care le-au implementat pentru a limita risipa alimentară în activitățile lor. ca primă măsură, toate cele trei companii confirmă că scot zilnic în vânzare acelerată produsele care se apropiă de data de expirare. în funcție de cât de apropiată este acea dată și de politica internă a fiecărei rețele, reducerile de preț pot ajunge la valori semnificative: la Kaufland potinge până la 90%, la Carrefour la 70%, iar la Lidl la 50%.

dacă, după aplicarea acestor reduceri, unele produse rămân disponibile și sunt încă în perioada de valabilitate, hipermarketurile aleg să le doneze în loc să le arunce. atât Kaufland, cât și Lidl au specificat că, lângă donarea către organizații non-guvernamentale care ajutoră persoanele în dificultate, o parte din aceste alimente este destinată și către ONG-uri care se ocupă de hrănirea animalelor.

un exemplu notabil este Asociația „Milioane de Prieteni” din Brașov, o organizație non-profit care salvează și reabilită atât câinii abandonati, cât și animale sălbatice, printre care urșii, lupii și cerbii. proiectul cel mai cunoscut al acestei asociții este sanctuarul de urși „Libearty”, situat în Zărnești.

conform datelor furnizate de Kaufland, în cadrul unei colaborări de două ani, au fost transportate și folosite 34 de tone de mâncare care, în lipsa acestei intervenții, ar fi fost eliminate ca deșeuri. în același timp, Lidl menționează că, de la lansarea unui program similar în anul 2018, a donat aproximativ 300 de tone de hrană destinată consumului uman sau animal.

conform rapoartelor publicate de Ministerul Agriculturii, în anul precedent – 2023 – producătorii, prelucratorii, distribuitorii și retailerii din România au colectiv donat peste 100.000 de tone de alimente. aproximativ 10% din această cantitate, adică circa 10.000 de tone, au fost canalizate spre Federația Băncilor pentru Alimente, o rețea națională creată cu scopul de a coordona eforturile în combaterea rispei alimentare și de a sprijini persoanele vulnerabile prin distribuție gratuită de produse nutritive.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.