Ești gata să descoperi povestea din spatele fiecărui nume economic?!
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Ultimele știri
Incident grav de zbor: Lufthansa, aproape de tragedie
Debitul Dunării a scăzut sub minimul istoric la Porțile de Fier – prognoza rămâne nefavorabilă
Incendiu, urmat de o busculadă mortală în India, în perioada sărbătoririi zeului Shiva. 14 pelerini au murit
Jared Kushner se întâlnește cu Netanyahu după discuțiile cu Hamas – Planul american pentru GazaConceptul de boicot, o metodă de protest prin care consumatorii refuză să cumpere produse sau servicii de la o anumită companie, a devenit o strategie comună pentru a sancționa practici comerciale incorecte, legături cu regimuri autoritare sau înșelăciuni. Și în România am avut parte de astfel de inițiative.
De exemplu, în timpul campaniei prezidențiale, candidatul Călin Georgescu a îndemnat la boicotarea marilor retaileri, susținând, în mod eronat, că aceștia nu plătesc impozite în țară și nu comercializează produse românești.
Anterior, în contextul discuțiilor privind aderarea României la Schengen, au existat apeluri la boicotarea firmelor cu capital austriac, pe fondul opoziției Austriei față de intrarea țării noastre în spațiul european de liberă circulație.
Surprinzător, însă, chiar înainte ca termenul „boicot” să fie inventat, un om a experimentat pe propria piele consecințele unei astfel de acțiuni. Charles Cunningham Boycott, născut pe 12 martie 1832, într-un sat englezesc numit Burgh St. Peter, avea să devină, aproape cinci decenii mai târziu, personajul central al unei controverse care i-a imortalizat numele, asociindu-l pentru totdeauna cu această formă de protest.
Raymond Francis, în cartea sa „This Day in Business History”, detaliază povestea.
Boycott, un fost ofițer în Regimentul 39 al Armatei Britanice, a fost trimis în Irlanda.
După ce și-a încheiat serviciul militar, a devenit administrator și agent imobiliar pentru Lordul Erne, un proprietar de pământuri extrem de bogat, care își obținea venitul din chirii exorbitante.
Izolarea socială: o armă periculoasă sau o soluție necesară?!
Misiunea lui Boycott era să colecteze aceste chirii și să-i evacueze pe cei care nu-și permiteau sau refuzau să plătească.
Anul 1880 a marcat un punct de cotitură. Arendașii irlandezi, exasperați de condițiile abuzive și de metodele violente aplicate de oameni ca Boycott, au început să se revolte.
Momentul decisiv a fost când Boycott a încercat să evacueze un grup de 11 persoane. Comunitatea irlandeză a inițiat o campanie masivă de izolare socială împotriva lui. Deși nu au existat acte de violență fizică, Boycott a fost copleșit de un val de dispreț general.
Chiar și magazinele locale au refuzat să-l mai servească. Era, în limbajul actual, „anulat”.
Furios și consternat de situație, Boycott a decis să-și exprime nemulțumirea printr-o scrisoare către ziarul Times of London, reclamând discriminarea la care era supus.
În cele din urmă, pe 1 decembrie 1880, Boycott a fost nevoit să părăsească Irlanda, după ce, ironic, încercase să-i învețe pe țărani puterea boicoturilor.
Prin această experiență personală, numele său a fost transformat într-un substantiv comun, definind o acțiune colectivă de refuz de a colabora sau de a cumpăra, o formă de protest care continuă să fie relevantă și astăzi.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Irina Neagu și asistat AI.