Economiștii revizuiesc în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2024

Tensiunile dintre Iran și Israel reprezintă un risc major!

Prognoza de creștere economică a României pentru 2024 a fost revizuită în scădere de către economiști, aceștia invocând date mai slabe decât se așteptau privind produsul intern brut în primul trimestru. Conform analizei BT Research, noul context geopolitic și politic internațional și național generează incertitudine și riscuri majore pentru evoluția economiei naționale.

Ultimele știri

Guvern PNL-PSD, listă de miniștri depusă miercuriAdrian Veștea: Să nu schimbăm regulile în timpul jocului!AUR nu va vota guvernul propus de VeșteaIlie Bolojan, propus pentru conducerea noului guvern

Datele preliminare pentru primul trimestru al anului în curs indică o încetinire suplimentară a activității economice, PIB-ul înregistrând o scădere de 0,2% comparativ cu trimestrul precedent și o reducere de 1,5% în termeni anuali, după ajustarea sezonieră. BT Research subliniază că această tendință este determinată de scăderea consumului, reducerea investițiilor sub nivelul estimat inițial, efectele măsurilor de consolidare fiscală, inflația ridicată și incertitudinea politică.

Analiza identifică printre riscurile majore tensiunile dintre Iran și Israel, care ar putea afecta economia României indirect prin creșterea prețurilor la energie, majorarea costurilor de transport, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și condiții mai restrictive de finanțare. Acest scenariu ar putea conduce la un mediu stagflaționist, caracterizat prin încetinirea creșterii economice și menținerea unor prețuri ridicate.

În 2025, economia națională a înregistrat o creștere de 0,7%, sub nivelul estimat anterior de 0,9%.

Creșterea economică din România se bazează pe investiții, nu pe consum!

Ritmul de creștere s-a diminuat treptat pe parcursul anului, culminând cu o scădere de 1,8% în ultimul trimestru comparativ cu perioada precedentă. Explicația pentru această evoluție este atribuită efectelor consolidării fiscale, inflației ridicate, slăbiciunii exporturilor nete și reducerii încrederii în economie.

Consumul populației a avut o contribuție modestă la creșterea economică în 2025, cheltuielile gospodăriilor crescând cu doar 0,5% în termeni reali.

În schimb, investițiile au reprezentat motorul principal al economiei, formarea brută de capital fix înregistrând o creștere de 3,4%. Modelul actual de creștere este descris ca fiind susținut preponderent de investiții în infrastructură și fonduri europene. Printre sectoarele cu evoluții pozitive s-au numărat agricultura și construcțiile, în timp ce industria nu a contribuit la creșterea economică.

Situația politică internă, inclusiv căderea Guvernului în urma moțiunii de cenzură din mai 2026, este considerată un factor de risc suplimentar. Eventualele întârzieri în implementarea măsurilor fiscale și prelungirea negocierilor politice ar putea afecta încrederea investitorilor, disciplina bugetară și costurile de finanțare ale statului, într-un context în care România are un spațiu fiscal limitat și nevoi ridicate de finanțare.

Sursă: cotidianul

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.