Prof. Ana Vîrsta avertizează: construcțiile în „Valea Turbată” pot amplifica riscul de inundații

A ilustrat punctul său prin exemplul Baltă Comană

Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, specialist în protecția mediului și îmbunătățirea fondurilor agricole la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a subliniat în cadrul conferinței „Schimbările climatice și impactul în economie” că restaurarea coursurilor de apă și a zonilor umede reprezintă o soluție eficientă pentru reducerea riscului de inundații catastrofale în anumite părți ale țării. A menționat că, deși această practică este benefică, este absolut necesară elaborarea și utilizarea de hărți de risc detaliate, la scară largă, pentru a preveni aprobarea de lucrări de construire în zone predispuse inundării.

Ultimele știri

Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă SistemulSector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte localeTesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehiculeRusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru Europa

A ilustrat punctul său prin exemplul Baltă Comană, o zonă umedă reabilitată cu finanțare europeană aproximativ acum douăsprezece până la cincisprezece ani. Această intervenție a permis extinderea spațiului disponibil pentru râuri, astfel încât apele crescute în timpul ploilor intense să poată revărsa fără a exercita presiune excesivă pe diguri sau să provoace inundații devastatoare. A remarcat că, chiar și dacă unele terenuri agricole râsnit cu apă pentru două sau trei zile, vegetația se recuperă rapid, iar acest mecanism natural previne dezbordarea pericolosă a apelor peste barierele construite de om.

A explicat că viiturile rapide și violentă se produc, de regulă, pe cursuri de

Prof. Vîrsta a insistat că, pentru a evita aprobarea de construcții în zone vulnerabile, este imperativ să se dezvolte hărți de risc pentru inundații și alunecări de teren, elaborate la nivel de bazin hidrografic sau chiar mai larg. Aceste instrumente ar trebui să fie utilizate de autoritățile locale din sistemul de urbanizare la momentul evaluării cererilor de autorizare de construcție. Fără ele, se riscă aprobarea de sălșiri, cabane sau alte structuri în văi sau cursuri de apă care, deși apar uscate sau nepătrunzătoare, pot transforma rapid în torente pericolose în timpul ploilor torențiale.

A explicat că viiturile rapide și violentă se produc, de regulă, pe cursuri de apă nepermanente – uneori numite „pâraie” în hărțile oficiale, dar cu denumiri evocative care sugerează potențialul lor distructiv. Un exemplu relevant este „Valea Turbată”, denumire care provine din observația că, de ocazional, fluxul apelor pe acest pârâu crește semnificativ, generând pagube importante. A adăugat că astfel de zone trebuie să fie identificate și excluse din planurile de dezvoltare urbană prin intermediul hărților de risc.

A concluzionat prin a atenționa că, în ultimele luni, mai multe regiuni din România au fost afectate de viituri violente, în special în timpul verii curente. Precipitații intense, de scurtă durată dar cu volum semnificativ, au generat torenți subitați care au provocat dauni extensivi. A citit cazul orașului Bușteni, din județul Prahova, unde o viitură puternică în luna iulie a dus la inundarea caselor și cabanelor, precum și la deteriunea mai multor autovehicule. Mai apoi, fenomenele s-au răspread în zona Provița, unde un pârâu considerat de locatari aproape uscât a débordat subit, transformându-se în cursul de apă violent în doar câteva minute, fără avertizare prealabilă.

Această evoluție rapidă, a explicat profesorul, subliniază necesitatea urgentei de a se basa pe date hidrogeologice precise și pe hărți de risc la nivel de bazin pentru a preveni tragedii similare în viitor.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.