România cere un buget european ambițios în fața opoziției de la Germania și Olanda

De ce România cere un buget UE ambițios în fața reticenței Germaniei?

România solicită un buget comun al Uniunii Europene cu caracter ambițios, în fața reticenței manifestate de state precum Germania și Olanda.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

În contextul discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, Bucureștiul susține necesitatea de alocări semnificative pentru politicile de coeziune și agricultură, considerate esențiale pentru reducerea disparităților dintre statele membre.

Această poziție o împartă cu alte 15 state, formând grupul cunoscut sub denumirea de „Prietenii Coeziunii”, care a adoptat o poziție comună în această temă.

Pe de altă parte, șase state contribuitoare netto la bugetul european – printre care Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia – au exprimat cerința de a reduce propunerea inițială a Comisiei Europene cu sute de miliarde de euro, argumentând prin disciplina bugetară și reticența la creșterea contribuțiilor naționale.

Germania, în special, a susținut anterior o reducere aproape de 400 de miliarde de euro față de proiectul inițial al Comisiei.

Negocierea se concentrează pe două aspecte fundamentale: dimensiunea totală a bugetului și proveniența resurselor necesare pentru acoperirea cheltuielilor.

Obiectivul este stabilirea limitelor de cheltuieli ale Uniunii pentru următorii șapte ani, într-un context în care Europa încearcă să finanțeze simultan priorități majore precum apărarea și securitatea, sprijinul pentru Ucraina, competitivitatea industrială, dezvoltarea tehnologiilor strategice, gestionarea migrației și protejarea frontierelor, fără să neglige politici tradiționale precum agricultură și coeziune.

Totuși, există dezacorduri semnificative nu doar privind suma globală, ci și referitor la modul în care trebuie să fie distribuite fondurile.

Statelor din tabăra opusă le place concentrarea resurselor în domenii considerate strategice – apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană – în timp ce se opun idee că UE ar trebui să recurgă din nou la împrumuturi comune pentru a finanța diferența între venituri și cheltuieli.

Această poziție este în general asociată cu statele considerate „frugale”, care promovează stricte principii de disciplina bugetară și evită orice mecanism care ar putea duce la creșterea obligațiilor naționale.

România, de asemenea, face parte din coalizia care apară apărarea politicii de coeziune ca un instrument esențial pentru echilibrarea disparităților economice între vestul și estul continentului. Grupul „Prietenii Coeziunii” include, lângă România, state precum Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia – în total 16 state.

Aceste națiuni consideră că fondurile europene de coeziune sunt vitale pentru financierea investițiilor în infrastructură, dezvoltare regională, transport, servicii publice și stimularea economiei, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate.

În același timp, Politica Agricolă Comună rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru sectorul agricol, având un impact semnificativ pe economii rurale și pe viața cetățenilor din aceste regiuni.

Președintele Nicușor Dan a exprimat clar poziția României în cadrul unei declarații publice făcută la 3 septembrie 2026, în urma unei întâlniri la București cu președintele Consiliului European, António Costa. El a declarat: „Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene”.

În continuare, Nicușor Dan a subliniat interesul României pentru pilonul competitivității, explicând că ținta este reducerea decalajelor dintre statele europene prin acces real la noile fonduri destinate acestui scop, mai ales pentru firmele din țările mai puțin dezvoltate, inclusiv România.

În același timp, apare o dificultate de natură matematică: dacă UE vrea să mențină nivelul de sprijin pentru agricultură și coeziune, iar simultan să crească cheltuielile pentru apărare, securitate și competitivitate, iar statele precum Germania și Olanda refuză să crească semnificativ contribuțiile lor, atunci este necesar să se identifice noi surse de venit. În acest scop, Comisia Europeană a propus cinci mecanisme noi de generare a veniturilor pentru bugetul comun.

TEDOR a stârnit rezistență masivă în negocierile bugetare europene!

Acestea includ venituri provenite din Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), o contribuție bazată pe deșeurile electronice necolectate, o parte din veniturile din sistemul de certificatelor de emisii (ETS), o resursă derivată din accizele la tutun și o contribuție a companiilor mari care activează în Uniunea Europeană.

Este important de menționat că aceste mecanisme nu sunt necesar să fie interpretați ca noi impozite directe pe cetățeni, ci mai degrabă ca redirecționări de venituri care altfel ar fi revenit la statele membre sau ca contribuții naționale calculate pe baza anumitor criterii.

Printre propuneri, cea legată de CBAM pare să fie cea mai puțin controversată. Mecanismul implică aplicarea unui preț pe emisiile de carbon asociate produselor importate din afara Uniunii.

Conform unei note diplomatice consultate de Euractiv, această propunere beneficiază de cel mai mare sprijin printre statele membre, iar unele guverne sunt dispuse să accepte o parte mai mare din veniturile generate să fie alocate bugetului comun.

Comisia propune ca 75% din veniturile CBAM să intre în bugetul UE și estimează veniturile medii anulare la aproximativ 1,4 miliarde de euro.

O altă propunere cu sprijin relativ mare este cea privind deșeurile electronice necolectate. Formula propusă prevede aplicarea unei taxe uniforme de 2 euro pe kilogram pentru cantitatea de e-deșeuri necolectate, cu ajustare anuală în funcție de inflație.

Comisia estimează că acest mecanism ar putea genera aproximativ 15 miliarde de euro pe an, o sumă semnificativ mai mare decât în cazul CBAM.

Deși există objecții tehnice ridicate de unele state, acestea nu apar de natură politică, ceea ce face ca această resursă să fie considerată un candidat puternic pentru a fi inclusă în compromisul final.

În ceea ce privește sistemul ETS, Comisia propune transferarea unei părți din veniturile generate prin comercializarea certificatelor de emisii către bugetul european. Estimarea anuală este de aproximativ 9,6 miliarde de euro. Deși există opinii împărțite în această privintă, majoritatea guvernelor par să fie deschise fie la propunerea Comisiei, fie la o versiune modificată a acesteia.

În contrast, propunerea privind TEDOR – Tobacco Excise Duty Own Resource – a generat rezistență semnificativă. Comisia vrea ca o parte din veniturile calculate pe baza accizelor naționale minime aplicate produselor din tutun să contribuie la bugetul UE, cu o estimare de circa 11,2 miliarde de euro pe an.

Totuși, numeroase state membre au exprimat critica față de această idee, considerând ea inadecvată sau rischioasă, ceea ce face ca includerea ei într-un eventual compromis să fie mai puțin probabilă.

Cel mai dificil dosar pare să fie propunerea privind CORE – Corporate Resource for Europe. Comisia propune o contribuție anuală pentru companiile care operează și vând în UE și care au un cifra de afaceri netă anuală de cel puțin 100 de milioane de euro, cu excluderea IMM-urilor.

Bruxelles-ul estimează venituri de circa 6,8 miliarde de euro pe an.

Totuși, majoritatea statelor membre au respins această idee, conform notei diplomatice citate de Euractiv, ceea ce o face cel mai puțin probabil de a fi adoptat în forma actuală.

În ansamblu, noile resurse propuse, împreună cu ajustările mecanismelor existente, ar putea aduce aproximativ 66 de miliarde de euro pe an pentru finanțarea viitorului buget 2028-2034, conform documentelor în fază de negociere. Acesti venituri au și un alt scop important: permite UE-ii să înceapă rambursarea împrumuturilor contractate în cadrul programului NextGenerationEU, creat în contexto de recuperare post-pandemică.

Comisia a declarat clar că noile venituri ar trebui să fie suficiente pentru a finanța noile priorități și pentru a acoperi costurile legate de rambursarea datoriei, fără să determine o creștere excesivă a contribuțiilor naționale.

António Costa a subliniat în cadrul aceleiași întâlniri din 3 septembrie 2026 că decizia privind viitorul buget european va avea un impact profund și de durată pe configurarea Uniunii pentru anii care urmează. Mesajul transmitut a fost că alegerea făcută acum va modela direcția politica, economică și socială a Europă pentru generațiile viitoare.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.