Studiul de la Sydney: ce s-a testat?
Vârsta nu este doar o cifră, iar un nou studiu australian sugerează că o putem influența chiar și la maturitate.
Ultimele știri
Fâneață transformată în resort de lux în doar șase luni
Tasmania, gazda unui monolit care avertizează despre degradarea planetei
Fără apă caldă în 1.500 de blocuri din București
Protest în Piața Victoriei: Oamenii se pregătesc să ieșească iar în stradăCercetătorii de la Universitatea din Sydney au descoperit că o simplă schimbare a alimentației, pe o perioadă de doar o lună, poate avea efecte măsurabile asupra îmbătrânirii biologice.
Cum funcționează îmbătrânirea biologică?
Vârsta cronologică – numărul de ani de la naștere – nu reflectă întotdeauna starea reală a organismului. Două persoane de aceeași vârstă pot avea tensiune arterială, niveluri de colesterol, glucoză și inflamație diferite. Aceste variații sunt influențate de genetică, stilul de viață, somn, activitate fizică și mediul înconjurător. Cercetătorii folosesc biomarkerii sanguini – indicatori biologici măsurați în sânge – pentru a estima vârsta biologică, considerând-o un indicator mai precis al stării de sănătate.
Studiul de la Sydney: ce s-a testat?
Echipa condusă de Caitlin Andrews a realizat un studiu pe 104 voluntari cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, toți non-fumători și fără antecedente de diabet, cancer sau boli hepatice. Participanții aveau un indice de masă corporală între 20 și 35. Aceștia au fost împărțiți aleatoriu în patru grupuri, cărora li s-au oferit mese preparate și livrate zilnic timp de 28 de zile. Toate cele patru diete conțineau 14% proteine din caloriile zilnice, dar diferențiau sursa acestora și cantitatea de grăsimi.
Proteine vegetale și impactul asupra sănătății
Două diete au fost omnivore – cu jumătate din proteine din surse animale și jumătate din surse vegetale – iar celelalte două au fost semi-vegetariene, cu 70% din proteine provenind din plante. În cadrul fiecărui grup, voluntarii au primit fie o dietă bogată în grăsimi, fie una cu puțini carbohidrați.
Prima dietă, omnivoră și bogată în grăsimi (37-41% calorii din grăsimi, 41-43% din carbohidrați), a servit drept punct de referință, fiind cea mai apropiată de alimentația obișnuită a participanților. Era o dietă tipic occidentală, cu multe alimente procesate, zaharuri rafinate și grăsimi saturate. A doua dietă era tot omnivoră, dar bogată în carbohidrați (53% calorii) și săracă în grăsimi (28-29%). Carbohidrații proveneau din cereale integrale, legume și fructe, bogate în fibre.
Proteine vegetale și impactul asupra sănătății
A treia dietă a fost semi-vegetariană și bogată în grăsimi. Principala modificare a fost sursa proteinelor: 70% din plante, restul din surse animale limitate. Participanții au consumat mai multe legume, cereale integrale și alte surse vegetale de proteine, menținând un aport ridicat de grăsimi.
Surprinzător, chiar și această dietă a redus vârsta biologică estimată în unele analize, sugerând că înlocuirea proteinelor animale cu cele vegetale poate influența rapid biomarkerii metabolici și inflamatori.
Ultima dietă a fost semi-vegetariană și bogată în carbohidrați, combinând proteine vegetale, carbohidrați complecși și un aport redus de grăsimi. Participanții au consumat o cantitate mai mare de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase (fasole, linte, năut) și o cantitate mai mică de produse de origine animală.
Pentru a determina vârsta biologică, cercetătorii au folosit un calcul matematic care combină 20 de markeri de sânge într-un singur scor. Rezultatele indică faptul că schimbările alimentare pot influența rapid biomarkerii îmbătrânirii, chiar și la vârste înaintate. Cu toate acestea, autorii subliniază că studiul are limitări și că rezultatele sunt preliminare, necesitând cercetări suplimentare.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.