Liviu Papadima, semnal de alarmă dur despre viitorul educației în România

Unde s-a pierdut spiritul critic în școli?

Profesorul universitar Liviu Papadima trage un semnal de alarmă serios privind direcția în care se îndreaptă învățământul românesc.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Invitat la o emisiune dedicată educației și moderată de Sorin Ivan — decanul Facultății de Psihologie și Pedagogie și directorul publicației Tribuna Învățământului —, expertul de la Universitatea din București a creionat un tablou destul de sumbru al sistemului.

Dialogul a pornit de la o întrebare fundamentală despre starea actuală a cunoașterii: mai învață elevii cu adevărat sau doar asimilează pasiv informații dictate de circumstanțe? Cunoscut pentru implicarea sa în dezbateri publice aprinse, cum a fost cea legată de programa de Limbă și Literatură Română pentru clasa a noua, Papadima a explicat că o mare parte din neliniștea sa vine din contextul global actual.

Instituțiile culturale riscă să își piardă independența?

Vremurile sunt marcate de o preluare agresivă a dezbaterii publice de către forțe populiste. Demagogia, manipularea și toxicitatea informațională au devenit instrumente standard, care contrazic însăși esența educației.

Învățarea eficientă cere un mediu autentic, în care liberul arbitru să fie respectat, iar discernământul individual să fie cultivat.

Observând scena publică românească, profesorul a avertizat că multe instituții tradiționale, inclusiv cele culturale și educaționale, riscă să își piardă independența.

De ce eșuează miniștrii educației pe bandă rulantă?

Ele se transformă treptat în simple mecanisme de propagare a unor idei preconcepute, făcând ca o reformă substanțială să fie aproape imposibil de realizat în prezent.

Succesul unei astfel de inițiative depinde de doi piloni esențiali: claritatea obiectivelor și continuitatea aplicării lor. Altfel, regulile sunt abandonate ori de câte ori vine un nou ministru la conducere.

Un alt punct fierbinte al discuției l-a reprezentat durata scurtă a mandatelor de la Ministerul Educației. Liviu Papadima a oferit o evaluare severă a perioadei în care Daniel David s-a aflat la conducerea portofoliului, considerând-o un eșec semnificativ. Deși a recunoscut contribuțiile importante ale unor predecesori precum Andrei Marga și Daniel Funeriu — care au pus bazele unor schimbări structurale reale —, actuala situație rămâne profund problematică.

Omul potrivit la locul nepotrivit?

Sorin Ivan a amintit că Daniel David a produs o analiză detaliată a situației, documentată într-un raport specific. Totuși, acest exercițiu de diagnosticare a avut loc într-o perioadă dificilă, marcată de măsuri de austeritate care au limitat impactul concluziilor sale.

În replică, Papadima și-a exprimat admirația pentru calitățile academice și manageriale ale lui Daniel David, pe care îl cunoaște din perioada în care ambii au activat în conducerea Universității Babeș-Bolyai, unde David a fost rector și prorector. Cu toate acestea, experiența sa ca ministru a fost o dezamăgire.

Expertul a definit acea perioadă drept rezultatul plasării unei persoane nepotrivite într-un moment nepotrivit, lăsând deschisă întrebarea dacă și când va urma un context cu adevărat favorabil schimbărilor majore în educație.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Elena Aurel și asistat AI.