Ce este prima de carieră didactică?
Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a transmis un mesaj clar în cadrul sesiunii dedicate rezultatelor testării PISA 2025: sistemul actual al formării profesionale pentru profesori necesită o revizuire profundă, orientându-se spre achiziții reale de cunoștințe în detrimentul acumulării simple a certificatelor. Interogat de redacția Edupedu. ro despre intenția de a abandona mecanismele birocratice care încurajează „vânătoarea” de diplome, șeful ministerului a El a subliniat importanța transformării procesului de învățare într-o activitate esențială, nu într-o formalitate administrativă destinată doar completării dosarelor personale.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaContextul acestei declarații a fost oferit de Mihai Peticilă de la Edupedu. ro, care a arătat că, în prezent, metodologiile și procedurile emise de Minister consideră adeverințele și diplomele ca fiind elemente de valoare majoră. În practică, aceasta duce la o situație în care educatorii sunt împinși să colecționeze astfel de documente pentru a-și asigura avantajele în carieră, precum evaluările performanței, portofoliile profesionale sau accesul la gradațiile de merit, aspecte care generează beneficii financiare concrete pe parcursul activității didactice.
Jurnalistul a întrebat direct dacă există o voință politică de a înlocui aceste forme de angajare în activități de perfecționare, axate pe hârtie, cu o verificare autentică a impactului asupra elevilor, prin monitorizarea directă a lecțiilor sau prin inspecții care să evalue ce transferă, de fapt, copiii din ceea ce au studiat profesorii, în loc să se bazeze pe o simplă diplomă arhivată.
„Personal, categoric da. Încă o dată, nu susțin în niciun fel aceste abordări.” Ministrul a adăugat că și-a exprimat aceeași poziție și la momentul aprobării ordinului de ministru privind gradațiile de merit pentru anul curent, menționând că ar fi preferat o abordare diferită, însă, dat fiind faptul că a preluat conducerea într-un moment avansat al procesului, a lăsat sistemul să funcționeze în forma existentă.
El a indicat că declarațiile sale anterioare sunt disponibile public și a reiterat convingerea că mecanismul actual de atribuire a gradațiilor de merit este unul care impune modificări.
Totuși, Dimian a nuanțat afirmația, precizând că diploma nu este singurul pilon, așa cum se percepe uneori public. Analizând punctajul acordat, s-a observat că nu se obțin atâtea puncte exclusiv prin intermediul diplomelor, ci aceasta reprezintă doar o componentă a evaluării.
Ministrul a evitat generalizarea excesivă, recunoscând că, deși gradațiile se obțin parțial datorită acestor certificate, acestea nu acoperă integral competențele efectiv dezvoltate.
În paralel cu discuția despre gradații, Mihai Dimian a atras atenția asupra existenței primei de carieră didactică, pe care el a insistat să fie orientată spre direcții specifice de formare. Printre prioritățile menționate s-au numit colectivele mixte care includ elevi cu cerințe educative speciale (CES), integrarea și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, formatele digitale, precum și dezvoltarea competențelor antreprenoriale și financiare.
Acestea au fost descrise ca fiind direcțiile strategice în care ministerul își focalizează eforturile, repetând ideea centrală a formării reale.
Pentru a înțelege de ce această discuție este relevantă acum, este necesar să analizăm cadrul legislativ și normativ recent implementat.
În luna septembrie a anului 2025, publicația Edupedu. ro a semnalat o obligație legală pentru profesori: participarea la cel puțin un program de formare continuă acreditată, la intervale de doi ani, conform unui plan stabilit la nivelul fiecărei unități de învățământ.
Începând cu anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică are rolul de a monitoriza respectarea acestei condiții, conform unui document emis de Ministerul Educației și Cercetării.
Care sunt prioritățile pentru cele cinci credite ECTS?
Este vorba despre procedura specifică cu numărul 31140/22/09.2025, care detaliază modul de operaționalizare a reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.
O altă regulă importantă, introdusă prin metodologia-cadru adoptată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării (OMEC) nr. 3.986/2025, stipulează că profesorii din învățământul preuniversitar sunt obligați, începând cu anul școlar 2025-2026, să acumuleze un minim de 15 credite ECTS la fiecare cinci ani școlari de activitate la catedră. Această cerință se înscrie în contextul prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care tratează formarea continuă a personalului didactic ca pe un drept și o obligație simultană, conform articolului 188.
Detaliile legale arată că tipul programelor pentru dezvoltarea carierei didactice, asigurarea calității acestora și sistemul de acumulare a creditelor sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD). Distribuția creditelor ECTS obținute, pornind de la numărul minim impus, trebuie să respecte criterii precise. Astfel, minimum cinci credite ECTS trebuie să respecte competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică.
Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul Centrului de Cercetare și Dezvoltare (CCD) sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, destinate implementării politicilor și strategiilor Ministerului Educației.
Un alt segment, de minimum cinci credite ECTS, trebuie să respecte prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul Comisiei pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CFDCD). Acestea sunt finanțate din baza de unități de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Maximum cinci credite ECTS rămân la decizia cadrului didactic, putând fi orice formă de formare continuă.
Legea mai prevede că evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin reglementări separate. Obținerea, prin studiile corespunzătoare, a unei noi specializări didactice, diferită de specializarea curentă, este considerată, de asemenea, formare continuă.
Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe la programele de formare pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD. Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadrele didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior, desfășurându-se în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
Finanțarea acestui proces este, de asemenea, reglementată strict. Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alineatul (2).
Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
În final, pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor, completând astfel cerințele de competențe practice și teoretice ale profesiei.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Diana Ghimiși și asistat AI.