Nicusor Dan: Trebuie să echilibram educația între oraș și sat, cu sprijin financiar pentru profesori din mediul rural

O provocare specifică identificată de șeful statului este atractivitatea

Nicușor Dan a subliniat importanța crucială a unei politici educaționale care să reducă decalajul dintre mediul urban și cel rural, declarând că această echilibrare trebuie să reprezinte prioritatea numărul unu. Șeful statului a emis această afirmație în cadrul festivalului de afaceri Via Transilvanica Business Fest, organizat sâmbătă, 19 septembrie, la Piatra Fântânele, din județul Bistrița-Năsăud. Conform informațiilor furnizate de agenția Agerpres, președintele a insistat asupra necesității duble: de a contura o strategie clară și de a asura resursele financiare necesare pentru a motiva cadrele didactice să își desfășoare activitatea în zonele mai puțin populate.

Ultimele știri

Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă SistemulSector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte localeTesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehiculeRusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru Europa

Argumentul central al discursului a fost că familiile tinere, cu copii mici, analizează în prim plan șansele egale pe care le au urmașii lor, iar disparitățile dintre școlile din orașe și cele din sate rămân o barieră majoră.

Contextualizând propria experiență personală, Nicușor Dan a menționat că provine dintr-o zonă rurală și se întoarce periodic, în perioadele festive de Paște și Crăciun, în acea comunitate. Această legătură afectivă și profesională l-a convins că prima măsura structurală necesară este corectarea dezechilibrului educațional. Președintele a explicat că pentru o familie tânără, accesul la o educație de calitate este factorul determinant în luarea deciziilor privind locuirea și viitorul copiilor, făcând diferența dintre șansa egală și lipsa acesteia.

O provocare specifică identificată de șeful statului este atractivitatea posturilor didactice pentru profesorii tineri. Dan a observat că, în mod natural, profesorii tinere generiste sau cei cu experiență sunt atrași de mediul urban, unde percep oportunități mai numeroase și un mediu mai favorabil. Pentru a inversa această tendință, el a propus implementarea unor stimulente financiare concrete, considerând că o simplă viziune strategică nu este suficientă fără suportul material corespunzător. Această declarație se înscrie într-o serie de intervenții publice recente ale președintelui, din luna septembrie, dedicate sistemului de învățământ, în care a abordat teme precum subfinanțarea cronică, statutul social și salarial al cadrelor didactice, precum și inegalitățile structurale dintre elevi.

Întoarcerea în timp la data de 7 septembrie, când s-a deschis noul an școlar la Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, județul Călărași, Nicușor Dan a criticat modul în care România a tratat bugetul educațional, afirmând că finanțarea nu a fost adecvată nevoilor reale. La acea întâlnire, el a subliniat că profesia de profesor nu este percepută ca fiind suficient de atractivă în societatea actuală, ceea ce duce la o valorificare scăzută a muncii didactice. Președintele a pledat pentru îmbunătățirea statutului cadrului didactic, inclusiv prin ajustări financiare, pentru a ridica imaginea profesiei.

Întoarcerea în timp la data de 7 septembrie, când s-a deschis noul an școlar la

Tot în aceea zi, 7 septembrie, comentând noul proiect de lege a salarizării, Nicușor Dan a evidențiat existența unor „multe inechități” în sistemul educațional. El a recunoscut că remedierea acestor disfuncționalități nu poate fi realizată într-un orizont de timp foarte scurt fără a genera presiuni majore asupra stabilității financiare a statului. Totuși, a susținut că soluția trebuie căutată pe termen mediu, considerând „foarte sănătos” ca România să adopte o legislație nouă privind salarizarea în cursul anului 2026, ideal sincronizată cu elaborarea bugetului de stat pentru anul 2027.

A doua zi, imediat după publicarea rezultatelor testelor internaționale PISA 2025, președintele a calificat performanțele elevilor români drept un „semnal de alarmă major”. În această instanță, el a accentuat problema inegalităților dintre elevi, determinate de mediul socio-economic din care provin. Nicușor Dan a arătat că probabilitatea ca un copil să obțină rezultate academice satisfăcătoare depinde într-un mod pe care îl consideră inacceptabil de originea familială și de instituția școlară frecventată.

Printre prioritățile strategice enumerate de președinte pentru remedierea acestei situații s-au numit identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea unei evaluări bazate pe date concrete, reducerea ratei abandonului școlar, consolidarea competențelor fundamentale și garantarea unor condiții de învățare de calitate, indiferent de mediul de proveniență al elevilor. Pentru a susține aceste acțiuni, Nicușor Dan a insistat că sunt necesare „alocări bugetare semnificative”, concluzionând că România trebuie să investească „mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație” pentru a asigura viitorul sistemului de învățământ.

Sursă: edupedu

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Mihai Peticilă și asistat AI.