Avertisment privind criza energetică severă din această iarnă în România

Iarna viitoare pare sumbră!

Secontul energetic din România se află sub umbra unui val de incertitudini, un specialist de profil alertând publicul larg cu privire la consecințele devastatoare pe care le va avea lipsa de resurse în sezonul rece curent. Dan Drăgan, personalitate cu experiență vastă în domeniul energetic și fost demnitar la Ministerul Energiei, a emis joi, în cadrul unei conferințe de specialitate, un semnal de alarmă clar: impactul crizei actuale va fi extrem de sever pentru gospodării și industrii.

Ultimele știri

Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă SistemulSector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte localeTesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehiculeRusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru Europa

Expertul a subliniat importanța conștientizării acestui pericol iminent, sugerând că societatea trebuie să fie pregătită pentru provocările care se profilează pe orizont.

Analizând dinamica actuală, Drăgan a evidențiat persistența unei tendințe periculoase de supra-reglementare a pieței. Pentru acesta, excesul de norme administrative nu a fost niciodată un factor favorabil dezvoltării sănătoase a sectorului.

Deși intervenția statului este necesară atunci când mecanismele pieței concurențiale nu mai funcționează corect, specialistul susține că această perioadă va determina mulți operatori, care au investit masiv în proiecte noi, să se pună întrebarea dacă merită să continue activitatea sau să o oprească complet.

Această În viziunea lui Drăgan, ambițiile de construire a noilor capacități de producție nu vor mai cunoaște aceeași dinamică agresivă ca în anii anteriori. El anticipă că, probabil după anul 2027, piața nu va mai oferi spațiu liber pentru conectarea unor noi generatoare.

Voința sa profesională a fost mereu de a vedea o diversificare a actorilor economici, cu o prezență mai amplă a producătorilor independenți, pentru a stimula concurența și a evita monopolizarea resurselor în mâna câtorva jucători majori. Experiența sa anterioară la Ministerul Energiei a fost marcată de eforturile de a canaliza aceste proiecte directe spre beneficiarul final, adică consumatorul.

Contextul legislativ și economic complică și mai mult situația. Modificările normative introduse recent, care ar fi trebuit să aducă transparență, s-au suprapus cu alte două crize majore care erodează mediul de afaceri.

Această cumulare de șocuri afectează disproporționat utilizatorii finali de produse și servicii. Expertul a exprimat nemulțumirea pentru lipsa dezbaterilor ample dintre autorități privind tariful energiei pentru industria și consecințele acestora asupra bugetelor famililor românești.

Proiecția pentru iarna viitoare este sumbră, cu prețurile la energie urcând la cote care vor fi simțite profund în portofeluri.

Deși impactul este recunoscut ca fiind major, pare că nivelul decizional politic a pierdut din vedere gravitatea situației. Plângerile industriei nu par a primi un feedback adecvat din partea guvernantului într-un context atât de tensionat. Drăgan a amintit de perioada sa la conducerea ministerului, unde, împreună cu colegii de la Transelectrica, s-au mobilizat resurse semnificative.

Au fost încheiate contracte cu o valoare totală de peste 700 de milioane de euro pentru modernizarea rețelei și creșterea capacităților de interconectare.

Aceste investiții au demonstrat utilitatea lor în trecut, când România a oferit sprijin energetic crucial vecinilor din est, inclusiv Moldovei și Ucrainei, într-un gest de solidaritate regională.

Astăzi, dinamismul s-a inversat. România recurge la fluxurile de energie din exterior în perioadele de vârf, o situație normală, dar critică.

Tarifele vor exploda?

Dispariția din oferta internă a aproximativ 1,4 gigawați, o cantitate echivalentă cu aproape 20% din consumul național, ar fi trebuit să declanșeze negocieri intense pentru găsirea unor soluții tranzitorii.

Această lipsă acută subliniază vulnerabilitatea sistemului în fața crizei actuale.

Dezbaterea tehnică a avut loc joi la București, în cadrul evenimentului South East Europe Green EPC, unde autoritățile de reglementare și liderii companiilor cheie din cinci țări au analizat tendințele regionale, conform agenției Agerpres.

Alarmele privind explozia tarifelor nu sunt noi. Încă de în luna august, Cristian Bușoi, secretar de stat în același minister, a previzionat o iarnă și o primăvară din 2027 marcate de costuri exorbitante pentru electricitate.

Bușoi a menționat că prognoza meteo și de piață pentru zilele respective era îngrijorătoare, prelungind un lanț de riscuri care duce la majorarea prețurilor în lunile subsecvente.

Această tensiune se adaugă pe fundalul unui preț european al gazelor natural rămânând la niveluri ridicate.

La reuniunea informală a miniștrilor Energiei, desfășurată la Dublin, unde România a fost reprezentată, s-a discutat despre direcția viitoare a politicii energetice europene.

Deși nu s-a stabilit încă o traseu final clar, Bușoi a notat un aspect pozitiv: sistemul energetic românesc a demonstrat o reziliență superioară așteptărilor multor analiști.

Totuși, optimismul tehnic contrastează cu realitatea economică resimțită de cetățeni.

Românii fac față simultan la o triplă presiune: utilități aflate în escaladare constantă, o monedă națională în scădere și prețuri la combustibili la pompe care ating praguri record. Benzina standard a depășit pragul psihologic de 10 lei, oscilând între 10,05 și 10,11 lei pe litru, în timp ce motorina se află în intervalul de 10,95 până la 10,97 lei per litru.

În acest peisaj economic aspru, puterea de cumpărare a cetățenilor este erodată de faptul că salariile și pensiile nu au mai înregistrat creșteri nominale de doi ani.

Aceste venituri sunt descrise adesea ca fiind „înghețate”, dar realitatea este mai dureroasă: ele își pierd valorea reală odată cu deprecierea leului și cu inflația persistentă care a lovit toate sectoarele, de la facturile de energie la cheltuielile din comerț.

Incertitudinea politică amplifică aceste dezechilibre, generând instabilitate financiară în toate componentele economiei.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Tiberiu Vasile și asistat AI.