Cine sunt „băieții deștepți” care câștigă de pe urma panourilor fotovoltaice?

Aici vine o întrebare foarte simplă

Peste 297 000 de români au investit din propriul buzunar în panouri fotovoltaice, ajungând la reţea pentru a furniza o cantitate record de energie, comparabilă cu imensa putere a reactoarelor Chernavoda. Cu toate acestea, deși noul Act al Prosumer a fost promulgat pentru a opri creditarea fără dobândă a furnizorilor, aplicarea normelor depinde din nou de ANRE. Adrian Năstase explică de ce întârzie reglementările esenţiale şi cine sunt adevăraţii câştigători ai acestui impas administrativ. Într-un text publicat pe blogul său personal, Adrian Năstase atrage atenția asupra istoriei complicate dintre statul român și micii producători de energie din panouri fotovoltaice. Fostul prim-ministru român subliniază în analiza sa că Legea nr. 160/2026 ar fi trebuit să rezolve problema compensaţiilor lunare, dar fără normele metodologice există o extindere a incertitudinii.

Ultimele știri

Incident grav de zbor: Lufthansa, aproape de tragedieDebitul Dunării a scăzut sub minimul istoric la Porțile de Fier – prognoza rămâne nefavorabilăIncendiu, urmat de o busculadă mortală în India, în perioada sărbătoririi zeului Shiva. 14 pelerini au muritJared Kushner se întâlnește cu Netanyahu după discuțiile cu Hamas – Planul american pentru Gaza

Jucăm următorul text publicat de Adrian Năstase pe blogul său: Aproape 300.000 de români au devenit prosumatori.

Și au instalat panouri fotovoltaice, au investit proprii lor bani - uneori beneficiind de programe publice - și produc electricitate. Consumați o parte și adăugați surplusul la rețea. Ei au făcut, cu alte cuvinte, exact ceea ce le-a cerut statul român şi Uniunea Europeană: să investească în energie regenerabilă, să contribuie la reducerea importurilor şi la creşterea securităţii energetice.

Doar că relaţia dintre statul român şi prosumatori are deja o istorie care merită analizată mai îndeaproape. O lege din 2018 și o primă întârziere a conceptului de prosumator a fost introdusă în mod explicit în legislația română prin Legea nr. 184 / 2018, publicată în Monitorul Oficial la 20 iulie 2018 și a intrat în vigoare la 23 iulie 2018. Legea a recunoscut dreptul micilor producători de energie regenerabilă de a-și consuma producția și de a vinde excedent furnizorului. A fost un pas important. Cu toate acestea, legiuitorul a stabilit, de asemenea, ceva foarte specific: ANRE a trebuit să actualizeze cadrul de reglementare în termen de 90 de zile. Ce s-a întâmplat? Reglementările esențiale au fost adoptate de ANRE prin Ordonanța nr. 226 și 227 numai la 28 decembrie 2018, la mai mult de cinci luni de la intrarea în vigoare a legii.

Cu alte cuvinte, legea exista, legea exista, dar mecanismul prin care cetățeanul putea beneficia efectiv de acest drept trebuia să aștepte. Oricum, să treacă vara! O primă lecție despre diferența dintre adoptarea unei legi și aplicarea acesteia. Compensație cantitativă și 24 de luni la sfârșitul anului 2021 a fost făcut un nou pas. De GEO Nr. 143/ 2021, a fost introdus mecanismul cantitativ de compensare pentru prosumatorii cu instalații de până la 200 kW. Ideea era simplă: energia pe care prosumatorul o livrează în reţea se compensează cu energia pe care o consumă. Dacă produce mai mult decât consumă, surplusul poate fi reportat.

Cu alte cuvinte, legea exista, legea exista

Numai acest raport ar fi putut fi de până la 24 de luni.

Aici vine o întrebare foarte simplă. Ce se întâmplă cu energia în aceste 24 de luni? Evident, electricitatea nu este pus într-un depozit și păstrate până când prosumatorul devine banii. Energia intră în sistem imediat. E consumat. Este facturat. Acesta este plătit de alți consumatori. În schimb, prosumatorul poate aştepta. Asociațiile de prosumatori au descris această situație printr-o formulă sugestivă: o creditare fără dobândă a furnizorilor de către prosumatori. Formula poate fi discutată. Dar realitatea economică din spatele ei este greu de ignorat. Prosumatorii au devenit o adevărată centrală electrică. Există un alt element care schimbă dimensiunea problemei. Să nu mai vorbim de câteva mii sau mai multe zeci de mii de proprietari care au instalat panouri pe acoperiș.

La sfârşitul anului 2025, România a ajuns la aproximativ 297 000 de prosumatori, iar puterea instalată combinată depăşise deja 3000 MW.

Pentru comparație, cele două reactoare nucleare Cernavodă au o putere instalată combinată de aproximativ 1400 MW. Desigur, comparaţia trebuie făcută cu precauţie. Un MW fotovoltaic nu este echivalent cu un MW nuclear: panourile produc numai atunci când există soare și factorul lor de capacitate este mult mai scăzut. Dar comparaţia arată mărimea investiţiilor făcute în producţia de energie de sute de mii de cetăţeni români. Chiar mai important este cantitatea de energie livrată efectiv sistemului.

În 2024, prosumatorii au injectat aproximativ 1,24 TWh de electricitate în rețea. În 2025 - aproximativ 1,77 TWh. Aproape 3 TWh în doar doi ani.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Irina Neagu și asistat AI.