Efectele secetei pe sistemul hidroelectric
Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul fluviului la intrarea în România va începe să crească în următoarele zile, de la 1.300 la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 29 august. Cu toate acestea, nivelul va rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei a anunțat că centrala nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august. În prezent, la Baziaș, Dunărea are un debit de numai 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Potrivit prognozei pentru perioada 22-29 august, debitul va rămâne neschimbat în primele trei zile, după care va începe să urce treptat până la 1.550 mc/s.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareÎn aval de Porțile de Fier, valorile vor fi în general stabile, cu o ușoară creștere în partea a doua a intervalului pe sectorul Gruia-Corabia.
Anunțul vine după o perioadă în care seceta a împins Dunărea la minime istorice și a lăsat Centrala Nucleară Cernavodă fără suficientă apă pentru răcire. În același timp, Apele Române au publicat mai multe imagini cu efectele secetei de pe râul Olt, de unde autoritățile au început să elibereze suplimentar apă pentru a ajuta situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s din acumulările de pe Olt. Măsura face parte din intervențiile de urgență aprobate pentru ca mai multă apă să ajungă în zona centralei.
Seceta prolongată a afectat semnificativ capacitatea de producere a centralelor
Seceta prolongată a afectat semnificativ capacitatea de producere a centralelor hidroelectrice de pe Olt și Dunăre, reducând rezervările esențiale pentru echilibrarea sistemului electroenergetic national. Deși eliberările suplimentare de apă sunt necesare pentru a preveni oprirea centralelor nucleare, ele scad ulterior stocurile de acumulare, creând un ciclu de dependență între resursele de apă și productia de energie. Experții avertizează că fără intervenții structurale, asemenea situații pot deveni mai frecvente în contextul schimbărilor climatice.
Autoritățile au activat protocolele de urgență pentru gestionarea crizei, inclusiv monitorizarea continuă a debitelor și coordonarea între Ministerul Energiei, Apele Române și operatorii de energie. Au fost implementate măsuri de economisire a apă în sectorul industrial și agricultural din zonele afectate, în timp ce se analizează soluții de mediu și lung termen, precum modernizarea sistemelor de irigație și dezvoltarea de noi acumulări. Totuși, experții subliniază că aceste intervenții sunt reactivi și că e necesară o strategie integrată de adaptare la riscul de seceta pentru a asigura siguranța energetică și hidrologică a țării.
Sursă: gandul
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Irina Neagu și asistat AI.