România, în beznă? Cernavodă oprită din cauza Dunării secate

Vecinii, în aceeași situație

O analiză recentă a Asociației pentru Energie Inteligentă (AEI) trage un semnal de alarmă: închiderea celor două reactoare de la Cernavodă, cauzată de nivelul extrem de scăzut al Dunării, scoate din sistem aproximativ 1.400 MW de energie continuă și predictibilă. Această situație nu ridică doar semne de întrebare legate de capacitatea liniilor de interconectare de a transporta câte 3.000 MW fiecare, ci și o problemă mult mai spinoasă.

Ultimele știri

Incident grav de zbor: Lufthansa, aproape de tragedieDebitul Dunării a scăzut sub minimul istoric la Porțile de Fier – prognoza rămâne nefavorabilăIncendiu, urmat de o busculadă mortală în India, în perioada sărbătoririi zeului Shiva. 14 pelerini au muritJared Kushner se întâlnește cu Netanyahu după discuțiile cu Hamas – Planul american pentru Gaza

Problema crucială este că Bulgaria și Serbia se confruntă cu dificultăți similare. În ultima săptămână, ambele țări au solicitat, în mod explicit și simultan, un ajutor de urgență, având nevoie de până la 3.000 MW. Această cerere comună subliniază presiunea regională asupra sistemelor energetice, într-un context deja fragil.

Un deficit periculos

Estimările arată că, în următoarele șapte zile, cererea de energie va atinge 7.300 MWh/h, urmând să crească la 8.000 MWh/h în perioada valului de căldură, între 4 și 9 august 2026. După oprirea celor două unități de la Cernavodă, balanța energetică de seară ar putea arăta sumbru: într-o noapte fără vânt și cu o producție hidroelectrică scăzută, deficitul ar putea depăși capacitatea normală de import comercial. România are o capacitate totală de import de aproximativ 3.300 MWh, dar disponibilitatea comercială la un moment dat poate fi mult mai mică, influențată de fluxurile regionale și de securitatea rețelei. Transelectrica ar fi nevoită să reducă rezervele de siguranță, iar unele fluxuri de export ar putea fi deja diminuate.

Ungaria și Serbia, soluții incerte

Producția nucleară a Ungariei a scăzut deja cu aproximativ 700-750 MW. Dacă centrala de la Paks ar pierde încă două unități, Ungaria ar putea importa energie din Austria, Slovacia sau Cehia, dar ar concura cu România pentru aceleași resurse și pentru propriul consum. Importurile posibile din Ungaria sunt estimate la 700-1.200 MW, însă o parte din această cantitate ar putea fi energie de tranzit, nu un surplus maghiar real. Dacă un alt reactor de la Paks ar fi oprit, fluxul disponibil ar putea scădea cu 300-500 MW. În cazul în care Paks ar pierde încă două unități, Ungaria ar deveni un importator masiv și nu ar mai putea fi considerată o sursă sigură pentru România.

Situația este la fel de precară și în Serbia, unde producția hidroelectrică de la Porțile de Fier (Djerdap) a scăzut la un nivel critic, fără a mai genera un surplus.

Astfel, în scenariul cel mai pesimist, România ar rămâne fără o sursă sigură de import, într-un moment de maximă nevoie.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.