Europa se pregătește pentru dezastre majore, iar România intră în noul plan european

România se alătură strategiei comune UE!

Uniunea Europeană a demarat marți, 13 octombrie, o nouă inițiativă majoră de pregătire pentru crize, prilejuită de Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre. Sub denumirea Acționăm ca unul: Ne pregătim azi.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Gata pentru mâine, campania Comisiei Europene evidențiază eforturile statelor membre de a se coordona în fața unor catastrofe imprevizibile. Acest demers survine într-un context alarmant, în care continentul european înregistrează o creștere spectaculoasă a incidentelor naturale și tehnice.

Doar în cursul anului 2026, incendiile de vegetație au cuprins o suprafață totală de peste 669.000 de hectare, un volum care depășește nivelul atins în aceeași perioadă din 2025, anul considerat până acum cel mai grav în istoria monitorizării acestor evenimente.

Pe lângă flăcări, apele excesive rămân o sursă constantă de pierderi financiare uriașe. Inundațiile generează anual costuri estimate la 8,6 miliarde de euro în interiorul UE, o cifră care subliniază necesitatea unei reacții rapide și bine structurate. Autoritățile bruxelleze recunosc că amenințările nu se mai reduc doar la fenomenele meteorologice extreme. Scenariile de risc includ acum și penele masive de curent electric, crizele sanitare neașteptate, atacurile cibernetice sofisticate și tensiunile geopolitice, toate acestea cerând consolidarea capacității de intervenire a blocului european.

România se înscrie printre țările implicate direct în această strategie comună, fiind o stat care a suferit consecințe semnificative din cauza vremii capricioase în ultimii ani. Un exemplu emblematic este furtuna numită Boris, care a lovit zona sudică a țării în septembrie 2024.

Județele Galați și Vaslui au fost copleșite de ploi torențiale, iar în mai puțin de 24 de ore, cantitatea de precipitații a depășit pragul de 150 de litri pe metru pătrat.

Localitățile din zonă, printre care Pechea, Cudalbi, Cuza-Vodă, Slobozia-Conachi, Tudor Vladimirescu și Costache Negri, au fost transformate în adevărate lacuri temporare, apa atingând adâncimi cuprinse între 1,5 și 2 metri, ceea ce a dus la distrugeri materiale considerabile.

Deși este o țară donator de resurse în momente critice, România se confruntă și cu perspective bugetare complexe. Victor Negrescu a emis avertismente privind posibilitatea ca România să primească sume mai mici din fondurile europene, în urma propunerilor de reducere a bugetului UE. El a subliniat că miza financiară pentru țara noastră este uriașă, iar autoritățile de la București trebuie să acționeze conform explicațiilor furnizate de Comisia Europeană pentru a-și asigura fluxul de finanțare din programele existente.

Partener activ în pregătirea pentru crize!

În rolul de partener activ, România a demonstrat solidaritate prin trimiterea echipelor sale de intervenție în alte state. În anul 2026, o delegație formată din 40 de pompieri români, însoțiți de opt vehicule specializate, a fost dislocată preventiv în Franța.

Această echipă a fost ulterior mobilizată efectiv pentru stingerea unui incendiu violent care a izbucnit în comuna Pontavès. Participarea românilor nu s o limită la acest episod, deoarece țara noastră a integrat și programul european de prepoziționare a forțelor de intervenție în Grecia.

Toate aceste acțiuni se încadrează în funcționarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE, un instrument care permite oricărui membru să solicite sprijin extern atunci când resursele naționale devin insuficiente pentru a face față unei urgențe majore.

Finanțarea acestei structuri de cooperare este substanțială. Pentru perioada bugetară 2021–2027, Uniunea Europeană a alocat suma de 3,6 miliarde de euro exclusiv pentru Mecanismul de Protecție Civilă. Aceste fonduri sunt destinate pregătirii profesionale a echipelor, dezvoltării infrastructurii de Istoria acestui mecanism, instituit încă din 2001, arată o activitate intensă, acesta fiind activat de peste 880 de ori până în prezent.

Instrumentele tehnice și logistice pun la dispoziția statelor o rețea vastă de suport. Rezerva europeană rescEU poate mobiliza rapid aeronave destinate luptei cu incendiile, dar și echipamente medicale avansate sau alte resurse critice pentru gestionarea dezastrelor. În plus, prin serviciul european Copernicus, oficialii au acces la date de monitorizare prin satelit și la sisteme de avertizare timpurie extrem de precise. Coordonarea tuturor acestor elemente revine Centrului european de coordonare a Pentru a garanta eficiența în caz de nevoie, pregătirea practică este esențială.

Exercițiile comune cunoscute sub denumirea de MODEX reprezintă o componentă vitală a strategiei, permițând echipe din diverse state să participe la simulări de dezastre realizate la scară reală.

Scopul principal al acestor manevre este validarea procedurilor standard, testarea vitezei de mobilizare a resurselor și optimizarea canalurilor de comunicare dintre autoritățile naționale implicate.

În rândul participanților la astfel de exerciții europene se numără și specialiști români, precum Marian Rusu, pompier și ofițer de legătură din județul Timiș, care aduce experiență directă în coordonarea acțiunilor de urgență la nivel continental.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Gabriel Negreanu și asistat AI.