De ce Bulgaria și Italia blochează sancțiunile UE împotriva patriarhului Kirill?
Roma și Sofia blochează sancțiunile UE împotriva liderului Bisericii Ortodoxe Ruse
Ultimele știri
Incident grav de zbor: Lufthansa, aproape de tragedie
Debitul Dunării a scăzut sub minimul istoric la Porțile de Fier – prognoza rămâne nefavorabilă
Incendiu, urmat de o busculadă mortală în India, în perioada sărbătoririi zeului Shiva. 14 pelerini au murit
Jared Kushner se întâlnește cu Netanyahu după discuțiile cu Hamas – Planul american pentru GazaÎn contextul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, două state membre, Italia și Bulgaria, au exprimat rezerve față de sancționarea patriarhului Kirill, un apropiat al lui Vladimir Putin și susținător al invaziei rusești în Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice, liderii UE discută o interdicție de viză pentru Kirill, care a justificat în mod repetat acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina. Însă, Bulgaria, cu o majoritate ortodoxă semnificativă, și Italia, din motive legate de relațiile cu Vaticanul, au ridicat obiecții.
În timp ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus sancționarea lui Kirill, diplomații UE discută și alte măsuri, cum ar fi înghețarea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, stabilit la 44 de dolari pe baril. Revizuirea acestui plafon, prevăzută pentru mijlocul lunii iulie, ar putea duce la o creștere automată a acestuia, dacă nu se iau măsuri. Grecia, Malta și Cipru, cu interese în sectorul transportului maritim, s-au opus amânării acestei revizuiri.
Al 21-lea pachet de sancțiuni, prezentat pe 9 iunie, vizează sectoarele militar-industrial și financiar ale Rusiei, care susțin războiul împotriva Ucrainei.
Al 21-lea pachet de sancțiuni, prezentat pe 9 iunie, vizează sectoarele
Sancțiunile, combinate cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, au afectat economia rusă, două treimi din cele 83 de regiuni raportând probleme cu aprovizionarea cu combustibil.
Alte propuneri discutate includ interzicerea intrării în UE a foștilor combatanți ruși, dar Franța și Italia au exprimat îngrijorări în acest sens.
Un purtător de cuvânt al Italiei a refuzat să comenteze situația, în timp ce diplomații UE continuă să discute detaliile pachetului de sancțiuni. Grecia și Malta s-au opus anterior unei propuneri de interzicere a furnizării de servicii maritime navelor rusești, ceea ce a dus la suspendarea acesteia.
Dezacordurile dintre statele membre UE reflectă complexitatea și sensibilitatea sancțiunilor impuse Rusiei.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.