Salariile cresc în România în 2026, dar puterea de cumpărare scade și decalajele față de UE se lărgesc

Ce înseamnă că venitul mediu net a atins pragul?

Creșterea nominală a veniturilor în 2026 nu mai garantează o viață mai bună: România rămâne în coada Europei la costul muncii, în ciuda marilor diferențe interne

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Deși buletinele de salariu din România au înregistrat o creștere constantă pe parcursul anului 2026, beneficiul real pentru cetățeni s-a erodat semnificativ. Această tendință este confirmată de datele statistice recente, care indică faptul că avansul financiar nu a reușit să compenseze presiunea exercitată de inflație. Analiza detaliată a indicatorilor publicati de Institutul Național de Statistică (INS), Eurostat și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) relevă o realitate complexă: în spatele cifrei medii de 5.820 de lei se ascund disparități majore între sectoare economice, o cerere de muncă polarizată spre profesii necalificate și o rată a ocupării forței de muncă care continuă să se situeze în partea de jos a clasamentului european.

Conform ultimelor rapoarte ale INS, la finalul lunii iulie 2026, venitul mediu net al angajaților a atins pragul de 5.820 de lei. Această valoare înregistrează o majorare de 86 de lei față de luna anterioară, echivalentă cu un plus de 1,5%. Pe aceeași linie, salariul mediu brut a urcat la 9.709 lei, depășind nivelul din iunie cu 145 de lei. Totuși, perspectiva pe termen mai lung oferă o imagine mai nuanțată. Comparativ cu iulie 2025, creșterea anuală a venitului mediu net a fost de 5,5%. Deși acest procent pare relevant, el nu a fost suficient pentru a neutraliza efectul scumpirilor generale.

Calculul puterii de cumpărare reale evidențiază această discrepanță. Indicele veniturilor salariale reale, elaborat de INS, s-a situat la 97,5% în raport cu aceeași perioadă a anului precedent. Același lucru înseamnă că, în termeni nominali, angajatul primește mai mulți bani, dar capacitatea sa de a consuma bunuri și servicii a scăzut cu aproximativ 2,5%.

Explicația matematică este simplă: rata anuală a inflației în iulie 2026 a fost de 8,16%, depășind considerabil creșterea salarială de 5,5%.

Deși datele ulterioare indică o încetinire a inflației la 6,17% în august 2026, presiunea asupra consumatorilor a rămas ridicată, cu serviciile înregistrând o scumpire anuală de 11,28%, urmate de mărfurile nealimentare (6,36%) și alimentele (2,62%).

Media națională maschează, totuși, o adevărată „lună de miere” pentru unii și o „lună de post” pentru alții, în funcție de sectorul de activitate.

La polul superior al clasamentului, profesioniștii din programare și consultanță IT au încasat un mediu net de 13.464 de lei, iar cei din extracția hidrocarburilor (petrol și gaze) au primit 13.140 de lei.

În contrast, la capătul inferior al scării salariale, angajații din alte activități de servicii au avut un mediu de doar 2.986 de lei, iar cei din pescuit și acvacultură, 3.023 de lei.

Astfel, diferența dintre cel mai bine plătit și cel mai slab plătit domeniu depășește 10.000 de lei lunar, o abisă ce subliniază inegalitatea structurală a pieței muncii românești.

De ce a fost dinamica lunară atât de eterogenă?

Dinamica lunară a fost, de asemenea, eterogenă. În iulie, sectorul juridic și de contabilitate a înregistrat o explozie a salariilor, cu o creștere de 23,4%, urmat de extracția de petrol și gaze, cu 20,2%.

Alte domenii, cum ar fi arhitectura, ingineria, fabricarea de autovehicule, leasing-ul și anumite activități profesionale, au înregistrat majorări între 8% și 14,5%.

Pe de altă parte, industria tutunului, editura, producția de electronice și optice, telecomunicațiile, mașinile și utilajele, precum și industria farmaceutică, au suferit scăderi între 7,5% și 11,5%.

Statisticii subliniază prudența în interpretarea acestor fluctuații, deoarece ele pot fi influențate de variabile temporare, precum primele de vacanță, bonusurile anuale sau schimbările în structura angajaților, nu neapărat de decizii permanente de restructurare a cheltuielilor cu personalul.

În sectorul bugetar, evoluția a fost, de asemenea, mixtă. Față de luna iunie, venitul mediu net a crescut cu 1,5% în sistemul de sănătate și asistență socială, cu 0,6% în administrația publică, dar a înregistrat o ușoară retragere de 1,1% în domeniul învățământului.

Comparativ cu restul continentului, poziția României rămâne vulnerabilă. Datele Eurostat din 2025 arată că costul mediu al unei ore de muncă în România a fost de 13,6 euro, o valoare extrem de redusă dacă o punem alături de media Uniunii Europene de 34,9 euro sau a zonei euro, de 38,2 euro.

Acest indicator, care include toate costurile suportate de angajator, nu doar salariul net, plasează România pe locul doi ca și mărime negativă în clasamentul statelor membre, adică al doilea cel mai mic cost orar.

Această situație coexistă cu o rată a locurilor de muncă vacante cea mai mică din UE și cu aproximativ 260.000 de șomeri înregistrați, al căror profil nu se aliniază mereu cu nevoile angajatorilor.

În plus, o parte din populație se află în afara pieței muncii, în timp ce productivitatea generală a cunoscut o scădere, consolidând imaginea unei economii care, deși își crește nominal salariile, întâmpină dificultăți în a-și consolida competitivitatea și puterea de cumpărare reală a cetățenilor săi.

Sursă: digi24

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Cristian Barbu și asistat AI.