Ce se întâmplă cu școlile românești?
Legislația ucraineană intră într-o fază critică pentru comunitățile românești din teritoriu, generând tensiune diplomatică și solicitând implicarea directă a autorităților de la București.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaDisputa se concentrează pe un nou act normativ care va reconfigura modul în care sunt servite minoritățile naționale în sistemul de învățământ, punând în balanță viitorul școlilor cu predare în limba maternă.
Cum avansează procesul legislativ?!
Documentul legislativ, identificat prin numărul de înregistrare 16119, a fost introdus oficial în circuitul parlamentului ucrainean pe 1 octombrie 2026.
Ritmul procesării a fost accelerat semnificativ: doar cinci zile după depunere, comisia specializată pe educație a emis o recomandare fermă pentru examinarea textului în regim de urgență.
Aceasta includea aprobarea inițială a proiectului, urmată de adoptarea finală, permițând efectuarea unor mici ajustări tehnice dacă era cazul.
Cum reacționează comunitățile românești?
Totuși, statutul actual al textului, conform datelor publicate de Rada Supremă la 7 octombrie 2026, indică faptul că proiectul încă așteaptă dezbaterea și votul în plenul Camerei, moment decisiv care nu s-a produs încă, chiar dacă comisiile au dat aviz favorabil.
Incertitudinile legate de acest demers legislativ au mobilizat reprezentanții comunităților românești din trei regiuni cheie: Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Aceștia au formulat o cerere explicită către statul român, solicitând intervenția președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și a mai multor comisii parlamentare românești.
Ce propun comunitățile?
Scopul acestei presiuni diplomatice este de a asigura că pozițiile și amendamentele propuse de diaspora vor fi luate în considerare în negocierile cu Kievul înainte de închiderea procesului legislativ.
Preocuparea centrală este că, în absența unor garanții clare în textul final, infrastructura școlară dedicată limbii române ar putea suferi o reducere progresivă în timp, erodând astfel capacitatea de menținere a identității lingvistice.
Conform documentelor și tabelelor cu amendamente difuzate de agenția BucPress, semnatarii recunosc existența unor clauze benefice în proiect, dar subliniază că acestea nu acoperă aspectele vitale pentru continuitatea educației în limba maternă. Cererile principale vizează consolidarea unei rețele stabile de școli pentru minorități și stabilirea clară a faptului că limba română poate rămâne limba principală de instruire în aceste instituții.
Ce viitor au elevii români din Ucraina?
Pe lângă statutul limbii de predare, atenția este îndreptată spre traseul academic al elevilor după finalizarea ciclului primar. Reprezentanții comunității insistă ca tinerii să aibă dreptul de a continua studiile în română până la absolvirea liceului, extinzând această opțiune și către învățământul profesional.
Pentru localitățile rurale, unde numărul de elevi este redus, se solicită derogări specifice de la regulile standard privind minimul de elevi necesar pentru organizarea claselor și funcționarea liceelor, asigurând astfel supraviețuirea unităților școlare din satele izolate.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / G4Media.ro și asistat AI.