Ce pas strategic a subliniat Kaja Kallas?
Libanul se pregătește pentru o nouă eră în securitatea regională, odată cu aprobarea făcută luni de către Uniunea Europeană a unei misiuni complexe, care îmbină elemente civile cu cele militare. Această decizie vine pe fondul retragerii programate a contingentelor de menținere a pacei din cadrul Organizației Națiunilor Unite, care și-au desfășurat activitatea în această zonă timp de multi ani.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareOperațiunea europeană, aflată încă în faza de planificare detaliată, ar putea deveni operațională în termen de câteva luni, având ca scop principal întărirea capacităților de apărare ale statului libanez.
Printre prioritățile stabilite se numără formarea profesională a trupelor locale, supravegherea rigoroză a granițelor terestre și maritime, precum și implementarea de măsuri eficiente împotriva amenințărilor reprezentate de vehiculele aeriene fără pilot.
Miniștrii afacerilor externe ai statelor membre ale blocului comunitar au ajuns la un consens ferm în ceea ce privește necesitatea acestei intervenții coordonate. Contextul este unul în care ONU își pregătește finalizarea prezenței sale militare, o prezență istorică care a marcat pacea în zona respectivă de-a lungul a mai multe decenii.
Misiunea nouă va avea un focus strategic clar: securizarea perimetrului extern al țării, inclusiv zona maritimă, controlul aerului prin combaterea dronelor și asistența tehnică acordată forțelor de ordine locale.
Detaliile tehnice, precum dimensiunea exactă a echipajului și ierarhia de comandă, rămân încă subiect de negociere și nu au fost fixate definitiv la momentul adoptării deciziei.
O diferență semnificativă față de Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), al cărui mandat se va încheia la finalul anului 2026, constă în faptul că noii actori europeni nu vor staționa în sudul Libanului. Această regiune rămâne teatru al confruntărilor militare dintre Israel și mișcarea Hezbollah, organizație sprijinită de Iran. Astfel, prezența europeană va fi concentrată în zonele de competență ale statului central, evitând direct linia de front din sud.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat importanța acestui pas strategic, declarând în fața miniștrilor adunați la Luxemburg că se creează o structură duală, civil-militară. Ea a exprimat speranța că implementarea pe teren va avea loc rapid, în doar câteva luni, menționând că vizita sa recentă în Liban, din săptămâna anterioară, a relevat un entuziasm deosebit din partea autorităților locale față de această inițiativă comună.
Cât de mulți specialiști și soldați sunt necesari?
Decizia Bruxelles-ului intervine într-un moment critic, marcat de incertitudini majore legate de viitorul securității libaneze. Retragerea UNIFIL, care a servit drept tampon între Israel și Liban, a stârnit diverse reacții.
Președintele Joseph Aoun a solicitat oficial extinderea mandatului actual al forțelor ONU, considerând că o tranziție bruscă ar putea crea goluri de securitate. De cealaltă parte, Israelul a criticat constant eficacitatea UNIFIL, argumentând că misiunea nu a reușit să freneze activitățile Hezbollah.
Statele Unite ale Americii au, de asemenea, pus în discuție utilitatea prezenței ONU, preferând ca securitatea regională să fie garantată printr-un tratat bilateral direct între Ierusalim și Beirut.
Reprezentanții UE au insistat, însă, că noua structură nu este o simplă succesiune a forțelor ONU, ci un instrument destinat autonomiei de securitate a Libanului. Jean-Noël Barrot, ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, a detaliat mandatul propus, care acoperă o perioadă de până la trei ani. Sarcinile includ consolidarea apărării frontierelor, asigurarea siguranței în spațiul maritim și gestionarea amenințărilor cu drone. Ambele componente, cea militară și cea civilă, vor acorda sprijin logistic și operativ poliției libaneze în activitățile sale cotidiene.
Din punct de vedere al resurselor umane, Bruxelles-ul evaluează necesitatea a circa 150 de specialiști și soldați, un număr considerabil mai mic decât cei aproximativ 7.500 de militari care formează actualul contingent UNIFIL. Operațiunea va rula sub umbrela Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC), cu un mandat inițial de trei ani, supus posibilelor prelungiri. Participarea statelor membre la furnizarea de personal și echipamente va fi bazată pe principiul voluntariatului.
Deși lista finală a țărilor participante nu a fost încă publicată, interesul a fost manifestat de mai multe state care sunt deja implicate în UNIFIL.
Italia, Franța, Spania, Irlanda, Germania, Austria, Finlanda și Polonia au semnalat disponibilitatea de a-și menține o prezență activă în Liban. Un subiect sensibil rămâne arhitectura de comandă. Se analizează varianta ca Italia, Franța și Spania să se rostească în conducerea misiunii, o idee care reflectă colaborările anterioare.
Reamintim că, în luna iunie, președintele Emmanuel Macron și premierul Giorgia Meloni au anunțat intenția de a coordona o coaliție internațională pentru sprijinirea Libanului post-UNIFIL. Întrebarea dacă această coaliție va funcționa independent sau va fi absorbită de misiunea UE rămâne nerezolvată. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat și ea dorința de a participa. Dublinul este gata să ofere suport în segmentul civil, dar implicarea în operațiunile militare s-ar putea complica din cauza reformelor legale interne în curs, care vizează cadul juridic al dislocării trupelor irlandeze în străinătate.
Oficialii irlandezi au subliniat tradiția de prezență de zeci de ani în zonă, contribuind nu doar la sprijinul armatei libaneze, ci și la protecția populației civile, un aspect esențial pe care noua misiune îl va prelua.
Sursă: digi24
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.