Victor Negrescu ocupă o funcție cheie în Parlamentul European!
Bruxelles a devenit, în ultima perioadă, scena principală pentru dezbaterile privind criza locuirii din spațiul european, iar România a trimis un semnal puternic prin intermediul a douăzeci de inițiative legislative și financiare destinate soluționării acestei probleme. Aceste propuneri, care corespund simbolic numărului de ani de când statul român este membru al Uniunii Europene, au fost transmise oficial comisarului european responsabil de energie și locuire, Dan Jørgensen.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareDocumentul a fost înmânat de o delegație mixtă, formată din parlamentari europeni și senatori naționali, într-o întâlnire organizată la sediul Comisiei Europene.
Evenimentul a fost marcat de prezența europarlamentarilor Victor Negrescu și Gabriela Firea, care au condus delegația spre biroul comisarului. La această întâlnire s-au alăturat și membrii Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senatul României, conduși de președintele lor, senatorul Marius Humelnicu.
Scopul vizitei a fost nu doar formalizarea transmiterii documentelor, ci și prezentarea detaliată a modului în care instrumentele bugetare europene pot fi adaptate pentru a susține proiectele de locuire din România.
Propunerile respective au fost elaborate într-un cadru de colaborare strânsă între deputații români din grupul social-democrat de la Strasbourg și senatorii din Camera superioară a Parlamentului de la București. Înainte de a ajunge pe masa comisarului Jørgensen, textul a fost supus unei analize tehnice și politice împreună cu Irene Tinagli, liderul Comisiei speciale pentru criza locuințelor (HOUS) din cadrul Parlamentului European.
Această dublă validare, la nivel național și european, a conferit documentului o greutate specifică, evidențiind caracterul practic al soluțiilor avansate.
Printre cele mai importante măsuri incluse în acest pachet de reforme se numără extinderea mecanismelor de garantare europeană pentru programele românești dedicate accesului tinerilor la credit ipotecar. Este vorba despre schemele precum „Family Start”, „Student Invest” și „Noua Casă”, prin care autoritățile publice intervin prin subvenționarea ratei dobânzii sau prin reducerea sumei de avans necesare la nivelul de 5% din valoarea imobilului.
O altă componentă esențială vizează constituirea unui fond de garantare a chiriilor, menit să ofere protecție financiară atât proprietarilor, cât și chiriașilor tineri, reducând riscul implicatei în contracte de închiriere.
De asemenea, delegația a solicitat alocarea de fonduri pentru amenajarea de locuințe destinate cadrelor didactice și personalului medical, în special în localitățile urbane și rurale unde deficitul de forță de muncă în aceste sectoare este acut. Lista de cerințe adresate Comisiei Europene include și extinderea la scară continentală a programului „Lift pentru viață”, o inițiativă menită să modernizeze cele 88.000 de clădiri de locuințe colective din România care nu dispun de instalații de ridicare verticală.
Un alt obiectiv ambițios este organizarea, în capitala României, în anul 2027 – care marchează două decenii de la aderarea la UE – a unui forum dedicat exclusiv problemelor locuirii accesibile în regiunea Europei Centrale și de Est.
Victor Negrescu, care deține funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat impactul direct al deficiențelor din sectorul locativ asupra calității vieții cetățenilor. El a observat că mulți tineri se confruntă cu imposibilitatea achiziției sau închirierii unui spațiu locativ, în timp ce familiile simt presiunea crescută a costurilor cu ratele ipotecare și chirii.
Persoanele în vârstă, la rândul lor, locuiesc adesea în blocuri care nu au fost adaptate la limitările fizice specifice vârstei.
Negrescu a afirmat că scopul vizitei a fost de a oferi soluții tangibile, prin care resursele europene să sprijine construcția de locuințe noi, modernizarea celor existente, inclusiv instalarea de ascensoare, și dezvoltarea căminelor studențești.
Deputatul a menționat că peste 43 de miliarde de euro au fost deja mobilizate la nivel european pentru sectorul locativ, iar bugetul prevede alocarea a încă 10 miliarde de euro pentru perioada 2026-2027. În cadrul negocierilor referitoare la viitorul buget al Uniunii, poziția României va fi una de susținere a creșterii finanțărilor și a simplificării procedurilor de acces la aceste fonduri, asigurând astfel că investițiile se îndreaptă către nevoile reale ale populației.
Gabriela Firea, europarlamentar și fost ministru al Familiei, a evocat promisiunea făcută atunci când a lansat programele „Family Start” și „Student Invest”. Ea a amintit că, în primii doi ani de implementare, aproximativ 2.000 de tineri au beneficiat de acest sprijin statal, iar instituțiile bancare au epuizat plafonul de creditare disponibil în câteva săptămâni, demonstrând o cerere mult mai mare decât capacitatea de absorbție a bugetului inițial.
Firea a declarat că a dus aceste programe mai departe decât a sperat la momentul lansării, prezentându-le comisarului european în forma celor 20 de propuneri, analizate detaliat și susținute de date statistice, pentru a garanta că alocările financiare viitoare vor fi proporționale cu cererea reală.
Firea a exprimat satisfacția de a fi reușit adunarea la aceeași masă a
Firea a exprimat satisfacția de a fi reușit adunarea la aceeași masă a senatorilor români, a colegilor europarlamentari și a reprezentanților Comisiei Europene, pentru a discuta acțiuni concrete. Ea a avertizat că, în absența unei intervenții imediate, o întreagă generație va fi marcată profund de consecințele crizei locative.
Senatorul Marius Humelnicu a pus accentul pe dimensiunea existențială a problemei, notând că accesul la locuință determină locurile de muncă ale tinerilor, momentul întemeierii familiei și decizia de a rămâne sau de a emigra. El a considerat că politicile de locuire definite de UE în prezent reprezintă, de fapt, structura viitorului pentru generațiile Z și Alpha.
De aceea, delegația a prezentat comisarului Jørgensen programe deja testate și funcționale în România, precum cele ale Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL), programul „Prima Casă”, „Family Start” și legislația referitoare la instalarea lifturilor, propunând ca acestea să capete o anvergure europeană.
Humelnicu a transmis comisarului că România rămâne un partener serios în acest dialog, iar comisia pe care o conduce va continua colaborarea cu instituțiile europene pentru transformarea politicilor în beneficii tangible.
Contextul european al acestei inițiative este unul alarmant. La nivel continental, criza locuințelor a lăsat peste 1,3 milioane de persoane fără un adăpost stabil, dintre care 400.000 sunt copii. În ciuda eforturilor de construire a locuințe noi, deficitul anual de locuințe accesibile este estimat la 650.000 de unități, față de nivelul necesar pentru a satisface cererea.
România se confruntă cu provocări specifice, deși este considerată țara cu cea mai mare rată de proprietate din UE. Paradoxal, patru din zece cetățeni trăiesc în condiții de aglomerație. Tinerii tind să rămână în casa părinților până la vârsta de aproape 30 de ani, nu din preferință, ci din cauza incapacității de a plăti chiria și facturile la utilități, situație valabilă în aproape toate orașele, dar cu o intensitate maximă în centrele universitare.
În paralel, 2,5 milioane de locuințe din România stau goale, nefolosite, în timp ce 3,5 milioane de români, mulți dintre ei vârstnici, locuiesc în blocuri fără lift.
Pentru un senior de 75 de ani care locuiește la etajul patru, deplasarea până la piață, farmacie sau medic devine o suferință zilnică, o situație agravată pentru cei cu mobilitate redusă.
Nu este un accident istoric faptul că Portofoliul de comisar pentru locuire, prima dată în istoria Uniunii Europene, a fost creat la cererea grupului S&D la formarea actualei Comisii. Planul european pentru locuințe accesibile a fost adoptat cu sprijinul acestui grup, iar comisia specială din Parlamentul European este condusă de social-democrata Irene Tinagli.
Într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, Gabriela Firea a detaliat evenimentul, anunțând întâlnirea cu Dan Jørgensen și prezentarea celor 20 de propuneri alături de colegii din PSD și delegația senatorială. Ea a menționat că au fost discutate programe care au demonstrat eficiență în România și care, cu sprijin european, pot ajunge la un număr mult mai mare de tineri, familii și vârstnici.
Printre prezenți s-au numărat și senatorii Lucian Mărginean și Mircea Cristian Nicula.
Firea a enumerat cererile specifice din scrisoarea transmisă:
- Posibilitatea ca fondurile europene să susțină programele de garantare a creditelor pentru tineri, similar cu „Family Start” sau „Prima Casă”. - Construirea sau închirierea de locuințe de către primării pentru profesori și medici în localitățile mici și satele cu deficit de personal. - Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru cartiere noi cu chirii accesibile, destinate tinerilor, familiilor numeroase și persoanelor vulnerabile. - Acordarea de credite garantate pentru extinderea locuinței existente, acolo unde familia deține un teren. - Finanțare europeană pentru universități, destinată construirii de cămine cu apartamente de două sau trei camere, nu doar camere individuale, pentru a permite studenților cu familie să rămână la studii. - Crearea unui fond de garantare a chiriilor pentru liniștea proprietarilor. - Extinderea programului „Lift pentru viață”, aprobat în unanimitate de Parlamentul României.
Firea a subliniat că aproape 4 milioane de oameni au nevoie de ascensoare, iar paradoxul actual constă în faptul că, în ciuda importanței, fondurile europene nu pot finanța direct instalarea unui lift.
Reacția comisarului a fost considerată pozitivă de Gabriela Firea, care a afirmat că este pe drumul corect. Toate statele vizitate de Jørgensen consideră locuirea o problemă majoră. În multe țări, independența locativă a tinerilor este amânată până la 30 de ani din cauza lipsei de locuri sau a costurilor. Criza afectează disproporționat persoanele cu venituri mici, vârstnicii, persoanele cu dizabilități și tinerii care nu au început încă viața independentă.
Comisarul a recunoscut că banii publici nu pot acoperi toate nevoile, dar insistă ca aceștia să fie direcționați strategic către categoriile vulnerabile, locuințele sociale, tineri și renovări. De asemenea, Jørgensen a confirmat că colectează exemple de birocrație excesivă și reguli de autorizare care scumesc construcția, inclusiv reguli europene, cu scopul de a simplifica procesul.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Elena Aurel și asistat AI.