Ce a întrebat Ana Maria Păcuraru la ONU?
În timpul ceremoniei de închidere a celei de‑a 81‑a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a organizat o conferință de presă deschisă și pentru jurnaliștii străini. Printre aceștia se afla Ana Maria Păcuraru, redactor‑șef la secțiunea de politică externă a Realitatea Plus și prezentatoarea emisiunii „Miza Zilei”. Accesul ei a fost posibil prin acreditarea emisă de Comitetul Executiv al Galeriilor Radio‑Televiziune ale Congresului American, organismul care reglementează prezența presei în clădirea Capitolului.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizarePăcuraru a profitat de ocazie pentru a-l confrunta direct pe Lavrov cu declarațiile din 2016 ale președintelui Vladimir Putin, când acesta anunțase că România se află pe lista țintelor militare ale Rusiei din cauza bazei antibalistice de la Deveselu. Domnule ministru, în 2016 președintele Putin a avertizat că România este în vizorul Rusiei din cauza scutului antirachetă de la Deveselu.
Astăzi, Deveselu și România mai sunt pe lista țintelor?, a întrebat jurnalista. Lavrov a Acest lucru este secret. Originea tensiunii: instalarea scutului de la Deveselu
Cum se compară propaganda rusă cu realitatea?
Tensiunea a început în 12 mai 2016, când secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat, din incinta bazei situate la 180 de kilometri sud de București, că sistemul american Aegis Ashore a intrat în funcţiune.
La scurt timp, Vladimir Putin, într‑o conferință de presă organizată după întâlnirea cu premierul Greciei, a declarat că Moscova va lua măsuri de contramăsuri pentru a neutraliza „amenințarea” percepută din România. Conform agenției Tass, Putin a precizat că, deși raza inițială a rachetelor era de 500 km, tehnologia ar putea ajunge la 1.000 km în câțiva ani.
De la punerea în funcţiune, scutul de la Deveselu a fost constant vizat de campania de război hibrid a Rusiei. Autoritățile de la Moscova au susținut că Statele Unite pregătesc o lovitură ofensivă din teritoriul românesc, acuzând că lansatoarele MK‑41 pot transporta rachete de croazieră Tomahawk, capabile să lovească adânc în spatele liniilor ruse.
Ce consecințe au pentru relațiile ruso-române?
Această narațiune este, însă, complet falsă. Scopul real al instalării sistemului Aegis Ashore în România este protejarea Europei de rachetele balistice lansate de Iran.
Astăzi, scutul se află la aproximativ 2.500 km de Iran și a beneficiat recent de modernizări semnificative. Configuraţia actuală include un radar antibalistic avansat și 24 de rachete interceptoare SM‑3, consolidând rolul defensiv al bazei în arhitectura de securitate a NATO.
Întrebarea lui Păcuraru și Deși scutul de la Deveselu este un instrument defensiv, el rămâne un punct sensibil în dialogul diplomatic, iar evoluţiile viitoare vor depinde de modul în care ambele părţi gestionează percepţiile de securitate.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Darius Mureșan și asistat AI.