Vezi cum promite „Legea pentru Copii”?
Discursul rostit miercuri în fața deputaților de la Strasbourg a transformat sala plenară a Parlamentului European într-un teatru al avertismentelor și al promisiunilor.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizarePreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adresat o rugăminte urgentă cetățenilor de pe continent să se țină uniți, confruntându-se cu o listă lungă de provocări existențiale.
Acestea variază de la presiunea exercitată de forțele ultranaționale și cele antieuropene, trecând prin umbra aruncată de Rusia, până la impactul devastator al schimbărilor climatice, al crizei energetice și al revoluției aduse de inteligența artificială.
În cadrul acestui monolog despre starea Uniunii, lidera executivului comunitar a reiterat sprijinul ferm acordat Kievului, a lansat critici subtile la adresa Chinei și a lui Donald Trump, iar la finalul prezentării, a extins o mână prietenească Canadei, invitând-o să devină primul partener asociat la structurile europene.
Finalul intervenției a fost marcat de o notă nostalgică, dar optimistă. Von der Leyen a subliniat „promisiunea puternică” care stă la baza proiectului european, o promisiune care își are rădăcini în momentul înființării blocului. Ea a îndemnat tinerii să redescopere capacitatea de a gândi la scară continentală. Pentru a materializa această viziune, Bruxelles-ul va institui un nou „Congres pentru Europa”, un organism inspirat din arhitectura instituțiilor fondatoare, menit să adune cele mai brillante minti din întreaga uniune și din întregul continent.
Scopul declarat este de a inspira generația nouă de europeni.
Lidera Comisiei a insistat asupra importanței de a nu uita niciodată originea alianței, o construcție realizată după atâția ani de conflict, cu scopul de a clădi un destin comun bazat pe pace, prosperitate, democrație și libertate.
Ea a evocat imaginea unei cărămizi adăugate peste alta, recunoscând că imperfecțiunile sunt o formă de diversitate, iar diferențele persistă, dar tocmai acestea definesc identitatea Europei ca casă comună.
Tema digitală a ocupat un spațiu semnificativ în discurs, unde von der Leyen a emis un avertisment sever privind impactul rețelelor sociale asupra tinerei generații. Ea a declarat categoric că „rețelele sociale îi privesc pe copii de copilărie”, justificând astfel necesitatea unor reguli stricte. Statisticile prezentate sunt alarmante: tinerii din Europa petrec acum între patru și șase ore zilnic în fața ecranelor, fiind absorbiți în fluxuri de conținut proiectate special pentru a-i menține într-o stare de derulare continuă.
Von der Leyen a descris acest fenomen ca o „capturare” a atenției, concentrării și chiar a minții copiilor.
Referindu-se la tragedia Oléa, fata belgiană de 14 ani care și-a luat viața după ce a devenit victimă a hărțuirii online, președinta Comisiei a citat cuvintele mamei sale, convinsă că, în absența acestor rețele omniprezente, fiica ei ar fi încă printre ei.
În consecință, liderul european a confirmat intenția de a promova „Legea pentru Copii” (Kids’ Act), un cadru legislativ care va impune restricții drastice asupra prezenței minorilor pe platformele digitale. Abordarea propusă este treptată și diferențiată pe grupe de vârstă, recunoscând că fiecare etapă a dezvoltării necesită un nivel specific de protecție. Regula de aur va fi simplă: sub 13 ani, accesul la rețelele sociale va fi interzis. Sub 15 ani, conturile personale nu vor fi permise.
În intervalul dintre 13 și sub 15 ani, vor exista doar conturi „mini”, create și monitorizate de părinți sau tutori legali, cu funcționalități limitate și o plafonare a timpului de utilizare la o oră pe zi.
Pentru adolescenții dintre 15 și 18 ani, platformele vor fi obligate să implementeze un design sigur.
Von der Leyen a afirmat că UE refuză acceptarea funcțiilor care generează dependență sau care atrag copiii spre conținuturi din ce în ce mai extreme.
Sarcina probei se inversează: platformele tehnologice vor trebui să demonstreze ele însele că sunt sigure.
Dezbaterile nu mai vizează accesul minorilor la social media, ci momentul și modul în care rețelele sociale își asumă riscul de a avea acces la minorii noștri.
Mesajul este clar: Europa deține puterea de a acționa, iar regulile sunt stabilite de noi, nu de marile corporații tech.
Pe plan democratic, von der Leyen a subliniat că democrația europeană se află sub o dublă presiune.
Pe de o parte, dezinformarea și ingerințele străine vizează dezbinarea societăților și erodarea încrederii în structurile democratice și în presa liberă. Pe de altă parte, amenințările nu provin exclusiv din exterior, ci și din ascensiunea forțelor interne antidemocratice și antieuropene. Totuși, lidera a respins ideea că declinul este inevitabil, salutând schimbarea istorică din Ungaria.
Critică la proiectul E1 al Israelului, ce reacție?
Formarea noului guvern pro-UE, condus de Péter Magyar, marchează sfârșitul a 16 ani de guvernare a lui Viktor Orbán. Data de 12 aprilie, ziua alegerilor, va rămâne gravată în memoria colectivă europeană. Poporul maghiar și-a preluat controlul asupra propriei destine, alegând democrația și Europa, readucând țara în inima Uniunii.
Anii de regres începeau să fie inversați, lupta împotriva corupției și a capturării statului se accelera, iar progrese concrete se înregistrau în domeniul drepturilor fundamentale și al libertății academice.
Investiții de miliarde de euro deblocate recent în Ungaria confirmă acest trend, deși rămân multe de făcut.
În privința migrației, atenția s-a concentrat asupra crizei de la Ceuta. Von der Leyen a arătat că persoanele vulnerabile sunt exploatate de traficanti și contrabandiști lipsiți de scrupule, care sunt, de fapt, adversarii noștri.
Adresându-se direct poporului spaniol, ea a asigurat că granița de la Ceuta este o graniță europeană, deoarece Ceuta este Spania și, prin urmare, este Europa, iar continentul va sta alături de Madrid.
Pactul UE privind migrația și azilul trebuie aplicat integral. Cu toate acestea, blocul are nevoie de reguli noi pentru situațiile de urgență, în special când mișcările masive sunt orchestrate și folosite ca armă.
Un nou instrument european de Mesajul transmis este că valorile și drepturile fundamentale vor fi respectate întotdeauna, dar fără compromisuri în protejarea frontierelor, deoarece europenii sunt cei care decid cine intră în Uniune și în ce condiții.
Consolidarea Frontex, agenția pentru gestionarea frontierelor, este, de asemenea, o prioritate.
Relația cu Orientul Mijloc a fost marcată de critica la adresa proiectului de colonizare E1 al Israelului, calificat drept „inacceptabil”.
Suferința din Gaza și violența necontrolată a coloniștilor din Cisiordania au lovit adânc sentimentul european.
Decizia Guvernului Israel de a continua acest proiect ilegal a fost considerată dureroasă, mai ales în contextul în care statele membre nu au reușit să obțină majoritățile necesare pentru un Von der Leyen a recunoscut că, atunci când Europa este divizată, capacitatea sa de a influența cursul evenimentelor scade, deși unele state au luat inițiativă și altele o iau în considerare.
UE rămâne în avangarda sprijinului acordat palestinienilor. Europa susține dreptul Israelului la autoapărare, dar recunoaște dreptul egal al poporului palestinian de a trăi în siguranță și demnitate. Rolul Europei este de a menține vie soluția celor două state.
Sprijinul pentru Ucraina a fost un punct central, cu accent pe iarna care urmează, considerată cea mai grea din istoria războiului. Deși iarna va fi dificilă, spiritul de rezistență ucrainean nu poate fi zdrobit. Sarcina Europei este de a oferi cel mai puternic sprijin posibil. Fondurile actuale sunt direcționate către achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană, iar UE lucrează la dezvoltarea unui sistem modular de apărare antirachetă, la preț accesibil, fabricat în Europa.
Totuși, eforturile trebuie intensificate. Se va crea un nou program pentru proiecte comune cu companiile ucrainene, iar sancțiunile împotriva Rusiei vor fi înăsprite. Focusul nu este neapărat pe sancțiuni noi, ci pe aplicarea riguroasă a celor existente, care exercită deja o presiune enormă asupra economiei ruse.
Rusia se străduiește să ocole, iar lacunele trebuie eliminate.
Securitatea a fost abordată prin prisma incidentelor recente din Lituania, Danemarca și Polonia, având loc chiar în acea săptămână.
Războiul de agresiune al Rusiei continuă cu aceeași intensitate, iar amenințările se intensifică pe teritoriul european.
Von der Leyen a fost clară: atacurile cu mijloace militare, desfășurate de agenți ruși pe sol european, nu au vizat un singur stat membru, ci întreaga Uniune.
Amenințările hibride devin din ce în ce mai puțin „hibride”, manifestându-se prin sabotaj cibernetic, incendii provocate și incursiuni cu drona, care se intensifică zilnic. Nivelul de pregătire al UE trebuie mărit, sistemele actuale fiind concepute pentru o lume diferită. UE are nevoie de un propriu manual de contracarare a amenințărilor hibride și de strategii adecvate.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.