Se urmărește oare sufocarea economică a Ucrainei?
Presiunea pe rafturile magazinelor din întreaga lume crește alarmant, pe măsură ce Moscova ia la țintă tot mai des navele civile care tranzitează Marea Neagră.
Ultimele știri
Generalul în rezervă Bălăceanu cere modificarea rapidă a Codului Penal după sabotajul rus în România
Alertă de sabotaj la platforma industrială Carfil și vulnerabilitățile României
Tensiuni neașteptate între București și Sofia pe fondul crizei din Marea Neagră
Cum vede un profesor francez umorul românilor în fața greutăților?Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a tras un semnal de alarmă serios marți, 20 octombrie, în Parlamentul European.
Ea a prezentat o radiografie sumbră a modului în care dronele rusești vin de hac lanțului global de aprovizionare. Doar în zece zile s-au înregistrat șase atacuri în apropierea coastelor României și Bulgariei, țări membre UE și NATO. Nu vorbim doar despre o criză regională, ci despre o lovitură directă în plină economie ucraineană și în piețele internaționale de cereale.
În plină escaladare, Kallas acuză Kremlinul de un plan pus la punct pentru a tăia sursele de venit ale Kievului prin blocarea exporturilor agricole. Cifrele oficiale arată o gaură de aproximativ 60 de milioane de euro pierdute zilnic de Ucraina din cauza acestor hărțuieli pe apă.
Sunt sigure rutele terestre de export?
Lovitura economică vine într-un moment în care trupele ruse înaintează greu pe front, ceea ce arată că atacurile navale au devenit arma preferată pentru a provoca un colaps economic.
Nu suntem în 2022, când blocada inițială a lăsat blocate 20 de milioane de tone de cereale ucrainene. Stocurile globale sunt mai mari acum, dar Kallas avertizează că ne îndreptăm spre o „furtună perfectă”. De vină este un cocktail periculos de crize suprapuse: un episod climatic extrem de tip „super El Niño”, secete care lovesc ambele emisfere, criza îngrășămintelor din Orientul Mijlociu și, evident, bombardarea rutelor maritime.
Toate acestea la un pachet fac ca punerea unei pâini pe masă la nivel global să devină o misiune tot mai grea.
Pericolul nu pândește doar pe mare.
Cine plătește prețul acestor provocări?
După invazia din 2022, UE a inventat așa-numitele „culoare de solidaritate” – rute rutiere și feroviare prin statele vecine. Au fost colacul de salvare când porturile s-au închis. Doar că acum, avertizează Kallas, nici aceste drumuri nu mai sunt sigure.
Rusia lovește activ punctele de trecere a frontierei cu Moldova, România și Polonia. Pentru noi, la București, pericolul e la doi pași, căci infrastructura noastră a devenit o placă turnantă vitală pentru ieșirea mărfurilor ucrainene spre lume.
Bilanțul e tragic: nava cargo turcească Azov Concord a fost trimisă la fund la doar 18 mile marine de coasta Bulgariei. 11 marinari sunt dați dispăruți, iar alții zac prin spitale ranyți. În același timp, nava ucraineană Chelsea 3 a fost casapită de trei drone în timp ce se îndrepta spre Republica Moldova. Bulgaria a pus imediat mâna pe telefon și l-a chemat la raport pe ambasadorul rus.
Liderii UE cer răspicat revenirea la o navigație civilă pașnică în Marea Neagră și o ripostă fermă, comună, pentru a ține în viață comerțul alimentar global.
Sursă: Mediafax