Ce detaliază cererea depusă?
Magistrații Curții Constituționale sunt așteptați să emită, astăzi, miercuri, un verdict de o importanță majoră pentru echilibrul instituțional al statului. Decizia va stabili soarta disputei juridice aprinse dintre liderul PSD, Sorin Grindeanu, și premierul interimar Ilie Bolojan.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaEste vorba o sesuire care vizează un conflict de natură constituțională între Executiv și Legislativ, centrat pe legalitatea unei ordonanțe privind programul SAFE. Această normă a fost aprobată și trimisă spre publicare de către cabinetul condus de Bolojan în perioada în care acesta deținea statutul de guvernare interimară, imediat după ce parlamentarii au votat o moțiune de cenzură care a dus la demisia executivului.
În centrul atenției publice se află poziția președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a cerut instanței supreme să constate că Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 38/2026 a fost adoptată și transpunsă spre publicare în afara competențelor constituționale ale unui guvern demis. Liderul social-democrat susține că această situație generează incompatibilitatea actului normativ cu prevederile din Carta fundamentală. Mai mult, el a solicitat obligarea Guvernului să se abțină de la emiterea viitoare a oricăror acte normative care să aibă forța legii primare.
Conform detaliilor expuse în cererea depusă, conflictul juridic de natură constituțională este alimentat de două comportări considerate neconstituționale din partea Guvernului României.
Converg formele distincte!
Deși sunt distincte ca formă, ele converg prin efectele lor asupra sistemului juridic.
Prima problemă identificată de Grindeanu constă în adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG 38/2026 după ce Parlamentul își retrăseseră încrederea în Executiv prin moțiunea de cenzură, adoptată la data de 5 mai 2026. Publicarea documentului în Monitorul Oficial a avut loc la data de 8 mai 2026, moment în care, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, Guvernul nu mai avea dreptul să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, fiind exclusă categoric orice competență de legiferare delegată.
A doua conduită contestată de președintele Camerei Deputaților privește modul în care Guvernul a reglementat prin soluții legislative materie care se aflau deja în plină procedură parlamentară. Acestea erau în curs de dezbatere sau chiar incluse pe ordinea de zi a ședințelor plenare ale Camerei Deputaților și a Senatului.
Ce va face Curtea Constituțională?
Astfel, Grindeanu argumentează că Guvernul s-a transformat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constitucional și ignorând obligația de loialitate constituțională față de Legislativ, recunoscut ca unica autoritate legiuitoare a țării.
Sesiunea de la Curtea Constituțională va trebui să clarifice problema de drept legată de capacitatea unui Guvern demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu un conținut legislativ substanțial, care nu intră în categoria actelor de administrare curentă. Același lucru se aplică și posibilității de a reglementa prin ordonanță de urgență domenii care erau deja în procedura legislativă a Parlamentului, fie prin proiecte de lege înregistrate, fie prin propuneri legislative aflate în dezbatere la cele două Camere.
În plus, instanța supremă va trebui să verifice dacă adoptarea și publicarea OUG în intervalul cuprins între 5 și 8 mai 2026, adică după votarea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026, constituie un abuz de drept public. Prin această acțiune, Guvernul, deși lipsit de mandat democratic și de legitimitate constituțională, ar fi continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care făceau parte deja din agenda legislativă a acestuia.
Prin adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 38/2026 în condițiile descrise, funcționarea Parlamentului României ca unică autoritate legiuitoare a țării este afectată în mod direct și concret. Această intervenție executică produce cel puțin două consecințe distincte asupra echilibrului instituțional, demonstrând o încercare de a submina rolul Legiului în procesul de creare a legii.
Sursă: stiripesurse
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Lucian Negrea, Reporter și asistat AI.