Această restricție nu este nouă în spațiul juridic național
Curtea de Apel din București a decis oprirea procesului de alegere al reprezentantului României la funcția de judecător în Curtea de Justiție a Uniunii Europene, o măsură care blochează actele adottate de executivul interimar conducător de Ilie Bolojan. Această intervenție judiciale survine ca urmare a unei contestații privind legalitatea unor măsuri luate de un guvern care nu mai are investitură de plenipotență, iar efectele cărora se extind în perioada viitoare.
Ultimele știri
Belarusul relansează exportul de potasiu în SUA și cere 40 de milioane de dolari blocați
Exercițiul „Burebista 26”: Forțele Aeriene testează capacitatea de intervenție pe tot teritoriul României
Rusia lansează 5G în 16 orașe, inclusiv Moscova
Omar Hayssam, condamnat pentru terorism, eliberat condiționat de Tribunalul IlfovDecizia judecătorească, publicată în ultimele zile, blochează nu doar memorandumul aprobat de guvern în data de 27 august, privind mechanismul de selecție al candidatului la CJUE, ci și toate operațiile administrative și procedurale derivate din el, până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de fond. Hotărârea este susceptibilă de contestare prin recurs, iar motivarea ei se bazează pe un principiu constant aplicat în jurisprudența română: un executiv demis poate asigura continuarea activităților obișnuite ale administrației publice, dar nu are competența să inițieze sau să adopte politici noi care produc efecte juridice, financiare sau sociale în viitor.
Această restricție nu este nouă în spațiul juridic național. Deja în luna august, avocatul Toni Neacșu a subliniat pentru DCNews aceeași limită constituțională și legală, în contextul în care guvernul Bolojan a încercat să adopte Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026–2030.
El a explicat că un astfel de document, prin natura sa de planificare strategică pe termen lung, constituie o politică publică nouă, iar conform prevederilor articolelor 37, alin.
(3) din Codul administrativ, un guvern demis nu are voie să elaboreze sau să approve asemenea acte prin hotărâre de guvern.
Aceeași argumentare a fost utilizată anterior în legătură cu Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, caz în care Curtea Constituțională, prin decizia nr. 885/2026, a confirmat că astfel de instrumente reprezintă politici noi și deci sunt interzise unui executiv fara investitură de plenipotență.
Este esențial de remarcat că restricția nu se referă la incapacitatea totală de
Curtea de Apel București nu a intervenit pentru prima dată în această temă.
La finalul lunii luglio, aceeași instanță a opriesc șase hotărâri adottate de guvernul interimar, inclusiv acte legate de administrarea fondurilor agricole, managementul ariilor naturale protejate și alocarea unor beneficii pentru persoanele adulte cu handicap.
În aceeași perioadă, a fost bloca și procedura privind elaborarea unui nou act legislativ destinat reglării unor aspecte specifice ale funcționării statului, demonstrând o coherență în aplicarea principiului că un guvern demis nu poate lăsa urme juridice dureabile prin intermediul deciziilor sale.
Este esențial de remarcat că restricția nu se referă la incapacitatea totală de a acționa, ci la frontiera dintre administrarea zilnică a treburilor curente și initierea de măsuri cu implicații viitoare. Un executiv interimar plătesc salarii, menține serviciile esențiale și gestionează crizele imediat, dar nu poate decidedă despre direcția pe care statul o va urmări în anii care vin.
Această distincție are fundament clar în legislare și a fost consolidată de jurisprudența_constitucională, care a repetat de mai multe ori că stabilitatea juridică nu poate fi compromisă prin deciziilor unui guvern care nu mai are legitimitate democratică pentru a modela viitorul.
În cazul actual, alegerea unui judecător la CJUE reprezintă o decizie de natura strategică, cu efecte pe termen lung asupra reprezentării României în instanța judiciară supremă a UE. De aceea, Curtea de Apel a considerat că procedura de numire, chiar dacă a fost inițiată printr-un memorandum de guvern, depășește limita admisă pentru un executiv demis și a ales să oprească procesul până când va fi stabilit clar cine are autoritatea să luate astfel de decizii.
Până la soluționarea definitivă a dosarului, postul va rămâne vacant sau va fi asigurat prin intermediul mecanismelor de continuitate prevăzute în tratatele europene, fără că se poată prezenta un candidat numit în condiții juridice controverse.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.