Politica

Guvernul Bolojan, contestat de o moțiune de cenzură

Marius Dumitrescu · 3 min citire
Guvernul Bolojan, contestat de o moțiune de cenzură

Ce demisii surprinzătoare au loc în PSD după moțiunea de cenzură?

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit marți calendarul dezbaterii și votului asupra moțiunii de cenzură îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Textul moțiunii, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, depusă de grupurile parlamentare PSD, AUR și PACE – Întâi România, va fi citit în plenul reunit al Parlamentului miercuri, începând cu ora 12:30.

Ultimele știri

Denise Rifai, citată la DNAFâneață transformată în resort de lux în doar șase luniTasmania, gazda unui monolit care avertizează despre degradarea planeteiFără apă caldă în 1.500 de blocuri din București

Dezbaterea și votul sunt programate pentru marțea viitoare, 5 mai, de la ora 11:00. Votul va fi secret, exprimat prin bile.

Reacții politice: Cine va prelua conducerea?

Moțiunea a fost semnată de 253 de parlamentari.

Pe fondul escaladării tensiunilor politice, Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că toți reprezentanții săi care ocupă funcții guvernamentale și-au dat demisia. Măsura a fost luată ca urmare a depunerii moțiunii de cenzură alături de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat miercuri la Parlament că, din punct de vedere logic, în cazul adoptării moțiunii de cenzură, PSD și AUR ar trebui să își asume responsabilitatea formării unui nou guvern. „Sper că nu se va întâmpla”, a subliniat Hunor, exprimându-și speranța că există încă șanse pentru refacerea unei coaliții între PSD, PNL, USR și UDMR.

Vânzare frauduloasă a averii statului?

Deputatul PSD Victor Ponta a avertizat că, dacă moțiunea de cenzură este adoptată, dar actuala coaliție continuă fără premierul Ilie Bolojan, ar fi o „greșeală”. Ponta a insistat că este crucial să se știe cine va conduce țara după vot, subliniind că adevărata miză este ceea ce se va întâmpla după acest moment decisiv.

În documentul depus la Parlament, inițiatorii moțiunii acuză Guvernul Bolojan că a ajuns într-un punct în care „confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația”. Semnatarii susțin că România nu ar trebui tratată ca o marfă, iar companiile de stat nu ar trebui lichidate pentru a acoperi eșecuri politice.

Cine a beneficiat de pe urma vânzărilor frauduloase din economie?

Moțiunea denunță ceea ce autorii numesc „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, realizată, în opinia lor, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără asumare politică. Se vorbește despre pregătirea unor listări la bursă, dar inițiatorii moțiunii consideră că afirmațiile despre un interes masiv al investitorilor români sunt „o minciună sfruntată”.

Documentul detaliază modul în care ar urma să fie realizate tranzacțiile, acuzând că pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate, ocolind Bursa de Valori, către investitori selectați, în condiții stabilite discreționar și la prețuri mai mici decât cele reale. Inițiatorii susțin că această operațiune nu servește interesul public, ci avantajează cercuri restrânse, sub pretextul transparenței.

În contrast cu aceste acțiuni, semnatarii moțiunii evidențiază scăderea nivelului de trai din România, pe care o descriu drept cea mai dramatică din ultimii 25 de ani, și acuză Guvernul că prezintă drept succes o politică ce generează, în opinia lor, sărăcie și tensiune socială.

Ce a declanșat controversele legate de „șobolani” în PSD?

Moțiunea reamintește o declarație anterioară a premierului Bolojan, în care acesta se referea la anumite categorii de persoane ca fiind „precum șobolanii” care rod din cămara statului. Inițiatorii critică faptul că premierul nu și-a cerut scuze pentru această comparație, pe care o consideră „o monstruozitate de sorginte nazistă”, și a insistat că a fost doar o metaforă.

Subliniază că, ocupând o funcție atât de înaltă, ar fi trebuit să cunoască originea nazistă a unor astfel de asocieri.

Sursă: digi24

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.

Lasă un comentariu