Îngrijorarea românilor după căderea Guvernului Bolojan

Sunt românii tot mai îngrijorați de situația politică actuală?

19 mai 2026 13:22. Ultima actualizare: 19 mai 2026 13:24.

Ultimele știri

Inteligența Artificială nu înlocuiește oamenii: Giganții Tech reangajeazăZelenski, la Casa Albă: Întâlnire crucială cu Trump pentru sprijin militarDronă rusească în România: Schimbare de atitudine la București după incidentIranul avertizează SUA: „Nu voi decideți soarta războiului și a păcii

Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că românii sunt tot mai îngrijorați de situația politică din țară. Majoritatea celor chestionați se declară preocupați de direcția în care se îndreaptă lucrurile. Studiul relevă, de asemenea, o societate împărțită în evaluarea moțiunii de cenzură depusă de PSD și AUR.

Percepții diferite asupra moțiunii de cenzură Aproape jumătate dintre români consideră că acest demers a fost inutil, în timp ce o proporție similară îl consideră o acțiune politică necesară.

Aceste diferențe de opinie sunt influențate de opțiunile politice, nivelul de educație și mediul de rezidență. Barometrul Informat. ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, efectuat între 11 și 14 mai 2026, scoate în evidență un nivel ridicat de tensiune în societate.

Conform datelor, 74,5% dintre români se declară foarte îngrijorați sau destul de îngrijorați de situația politică actuală (43,7% foarte îngrijorați, iar 30,8% destul de îngrijorați).

Doar 9,7% se arată puțin îngrijorați, iar 14,3% foarte puțin sau deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,5%. Diferențe între segmentele de populație Sondajul evidențiază diferențe semnificative între diversele segmente ale populației.

Cei mai îngrijorați sunt votanții USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani și angajații din sectorul privat. În contrast, votanții PNL, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public au un nivel mai scăzut de îngrijorare.

O altă temă centrală a sondajului se referă la percepția românilor asupra moțiunii de cenzură. 48,6% dintre respondenți consideră că aceasta a fost un act inutil, care va agrava situația din România, în timp ce 44% cred că a fost o acțiune necesară pentru îmbunătățirea lucrurilor. 7,4% nu știu sau nu pot să se pronunțe. Percepții politice și motivele înlăturării Guvernului Din nou, diferențele politice sunt evidente.

Cum percep românii moțiunea de cenzură?

Votanții PSD și AUR, împreună cu persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural, tind să considere moțiunea un demers util.

Pe de altă parte, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și marile orașe o percep ca fiind contraproductivă.

Sondajul surprinde și percepțiile privind motivele înlăturării Executivului. 33,6% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost demis pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public, în timp ce 57,8% consideră că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice. 6,8% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1,8% nu Polarizarea opiniei publice În România, șase moțiuni de cenzură au dus la răsturnarea guvernelor în ultimele trei decenii. Mesajul lui Ilie Bolojan către români, după căderea Guvernului, a fost: „Se încheie o etapă, începe alta.” De asemenea, o liceană cu rezultate deosebite a fost selectată din mii de elevi pentru a studia la universități de prestigiu precum Harvard și Oxford.

Distribuțiile de opinie urmează, din nou, linii politice clare.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din orașe mari tind să creadă în varianta reformistă.

În schimb, votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară susțin că motivele sunt legate de taxe și de managementul economic deficitar.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază polarizarea accentuată generată de moțiunea de cenzură: „aproximativ jumătate dintre români (48,6%) consideră că moțiunea a fost un act politic inutil, care va agrava lucrurile în România, iar cealaltă jumătate (44%) crede că a fost un act politic necesar care va îmbunătăți situația.” El adaugă că ruptura dintre electoratele principalelor patru partide este totală.

Sursă: click

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.