Mureșan dă replica: Europarlamentul respinge tăierile propuse de Irlanda în bugetul UE și cere menținerea fondurilor

Ce document de negociere stă la baza conflictului actual?

Iată o reformulare integrală a textului, respectând constrângerile impuse de schimbarea completă a formulării, reorganizarea structurii și păstrarea fidelă a datelor și cifrelor, având în vedere un ton jurnalistic distinct.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Mureșan avertizează după eșecul compromisului bugetar: Europa refuză noile tăieri din Irlanda și cere garantarea resurselor pentru ferme

Deputatul european Siegfried Mureșan, desemnat ca negociator principal al Parlamentului European pentru viitorul Cadrul Financiar Multianual, a emis un semnal clar de respingere a propunerilor prezentate recent de Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Conform afirmațiilor sale, instituția legislativă a blocului comunitar consideră inacceptabil planul de reducere a cheltuielilor, insistând asupra necesității menținerii fondurilor dedicate sectoarelor strategice, în special agriculturii.

Această poziție se încadrează într-un context tensionat, în care cele 27 de state membre sunt împărțite în tabere rivale, iar negocierile pentru bugetul cu orizont 2028-2034 au intrat într-o fază critică, cu un summit al liderilor programat pentru săptămâna viitoare.

La baza conflictului actual stă documentul de negociere dezvăluit sâmbătă, care introduce o contrapropunere radicală la adresa planului inițial al Comisiei Europene. Președinția irlandeză, care conduce procesul de mediere, a propus o scădere a bugetului total cu aproximativ 8%, echivalent cu o reducere de 159 de miliarde de euro față de cifra inițială.

Această mișcare a fost efectuată în principal pentru a satisface pretențiile taberei „frugale”, condusă de Germania, care cereau tăieri majore.

În schimb, pentru a oferi un teren de compromis taberei cunoscute drept „Prietenii Coeziunii”, Dublinul a garantat că alocările pentru fermieri și fondurile regionale – componente care reprezintă jumătate din totalul bugetului și au o importanță politică majoră – vor rămâne intacte.

Detaliile tehnice ale noului pachet de negociere, publicat de surse citate de Politico, indică o redistribuire semnificativă a resurselor. Comparativ cu planul anterior prezentat de Președinția cipriotă în luna iunie, documentul irlandez prevede o diminuare de 122 de miliarde de euro, exprimată în prețuri curente.

Sursele de reducere sunt identificate clar: ajutorul extern a suferit o decapitare de 38 de miliarde de euro, sectorul competitivității a pierdut 75 de miliarde de euro, iar costurile administrative ale instituțiilor europene au fost reduse cu 10 miliarde de euro.

O schimbare structurală notabilă a fost eliminarea unui mecanism flexibil de rezervă, cunoscut sub denumirea de „EU Facility cushion”, care oferea Comisiei posibilitatea de a alocă fonduri improvizate pentru crize neprevăzute pe parcursul celor șapte ani de ciclu bugetar.

Reacția din interiorul Uniunii a fost una de nemulțumire generalizată, în special în rândul statelor care se opun reducerilor. Grupul „Prietenii Coeziunii”, format din România, Italia și alte 15 state membre, a transmis prin intermediul lui Nicușor Dan, la începutul lunii octombrie, o scrisoare comună către Președinția irlandeză, solicitând menținerea finanțării pentru agricultură și coeziune.

Deși noul document pare a oferi o pârghie de negociere, analiștii și diplomații europeni consideră că propunerea irlandeză este o dezamăgire pentru tabăra „frugală”, care avertiza împotriva tăierilor disproporționate din noile priorități, cum ar fi apărarea sau dezvoltarea.

Cum a adus claritate declarația lui Mureșan?

Un diplomat european a caracterizat documentul ca fiind „nici pe departe o bază pentru un compromis”, argumentând că creșterea abruptă a cheltuielilor este inviabilă financiar și că se favorizează priorități ale secolului XX, ignorând provocările secolului XXI.

Acesta a subliniat necesitatea unui „mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar”.

Contextul istoric al acestei dispute este marcat de criticile formulate de Germania și aliații săi la adrea Președinției cipriote, acuzată că a redus bugetul cu doar 32 de miliarde de euro în timpul negocierilor din iunie. Următorul pas procedural este o reuniune a celor 27 de ambasadori ai statelor UE, programată duminică, unde aceștia își vor formula reacțiile la noul document și vor pregăti cadrul pentru discuțiile dintre lideri de joi.

În această atmosferă de incertitudine, declarațiile lui Siegfried Mureșan au adus claritate poziției legislative. Negociatorul-șef al Parlamentului a explicat că pachetul de negociere prezentat de Irlanda înaintea Consiliului European reduce bugetul cu 8% față de propunerea Comisiei, dar ignoră complet votul din aprilie, prin care parlamentarii europeni au aprobat o creștere moderată a bugetului cu 10%.

Mureșan a afirmat că această poziție de negociere este respinsă „din start” deoarece nu ține cont de nicio prioritate, fie că este vorba de cele noi (apărare, competitivitate), fie de cele tradiționale (agricultură, coeziune).

Deputatul a accentuat paradoxul unei Europe care discută ani de zile despre necesitatea unei apărări mai robuste și a unei competitivități sporite, în special în fața presiunii economice din partea Chinei, pentru a reduce apoi bugetele respective. El a subliniat că fără includerea creșterii de 10% propusă de Parlament, alocările pentru agricultură și coeziune nu vor atinge nivelul necesar pentru a satisface nevoile reale ale fermierilor și regiunilor.

Mai mult, Mureșan a trasat o legătură directă între politica de coeziune și securitatea la granițele afectate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, argumentând că propunerea irlandeză ar duce la un nivel de finanțare inferior celui din bugetul actual.

Un alt aspect critic ridicat de negociatorul român este absența propunerilor de resurse proprii în pachetul irlandez. Dacă statele membre doresc să reducă presiunea asupra bugetelor naționale la momentul finanțării UE, ar fi fost logic includerea mecanismelor propuse de Parlament, care ar fi permis atragerea de fonduri suplimentare fără a mări contribuțiile din bugetele interne.

Mureșan a criticat abordarea „contabilă a unui administrator de bloc”, insistând că viitorul buget necesită viziune și curaj. Deși acordul final trebuie ratificat în unanimitate de guvernele celor 27 de state, el nu poate intra în vigoare fără aprobarea Parlamentului.

Deputatul așteaptă de la summitul de joi o abordare constructivă, care să integreze poziția legislativelor, și speră ca statele membre să adopte o poziție comună rapid, pentru a permite negociatorilor finali să atingă un acord până la sfârșitul anului.

Perspectiva României în această ecuație complexă a fost clară și recentă. Cu patru zile în urmă, președintele Nicușor Dan a anunțat o discuție avută cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, privind agendă reuniunii din 15-16 octombrie. Liderul român a specificat că țara noastră dorește un buget ambițios, capabil să susțină competitivitatea și apărarea, dar care să păstreze ca prioritate absolută politicile de coeziune.

Urgența acestor negocieri este dictată de calendarul electoral: statele membre se grădesc să finalizeze acordul bugetar înainte de alegerile din Franța, Polonia și Italia, evenimente care ar putea perturba procesul decizional și complica implementarea noilor reglementări financiare.

Astfel, lupta pentru fiecare miliard din bugetul 2028-2034 devine o bătălie politică crucială, în care fiecare statele membre își apără interesele, iar Parlamentul European se poziționează ca un gardian al stabilității și al priorităților strategice ale Uniunii.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Doinița Manic și asistat AI.