Nicușor Dan a desemnat un nou premier: ce pași urmează și cât de plauzibil e scenariul

Cine va fi noul premier și ce urmează după desemnare?

Procesul de desemnare a unui nou premier de către președintele Nicușor Dan a intrat în atenția publică după demiterea Guvernului Bolojan prin votul majorității parlamentare, formată din PSD și partidele suveraniste. Următorii pași pe care noul premier desemnat trebuie să i-i urmeze sunt strict reglementați de Constituție. Potrivit articolului 103, primul pas a fost deja făcut de președinte, care a consultat toate formațiunile politice înainte de a face propunerea sa. Următorul pas este ca premierul desemnat să solicite un vot de învestitură în Parlament în termen de 10 zile.

Ultimele știri

Denise Rifai, citată la DNAFâneață transformată în resort de lux în doar șase luniTasmania, gazda unui monolit care avertizează despre degradarea planeteiFără apă caldă în 1.500 de blocuri din București

Înainte de a avea loc votul, candidatul la funcția de premier trebuie să obțină sprijinul majoritar al parlamentarilor, ceea ce implică negocieri și dezbateri intense. Votul de încredere necesită o majoritate de 233 de voturi, adică 50% plus unu din numărul total al parlamentarilor. Programul de guvernare al noului premier va fi supus dezbaterii atât în Camera Deputaților, cât și în Senat, înainte de a se trece la vot.

În cazul în care premierul desemnat nu reușește să obțină votul de încredere, procesul va trebui reluat de la început, inclusiv consultările cu partidele și propunerea unui nou nume. O idee eronată care circulă în societate este aceea că, în cazul în care două propuneri de premier sunt respinse, președintele este obligat să dizolve Parlamentul, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.

Ce se întâmplă dacă premierul desemnat nu obține votul de încredere?

În realitate, Constituția lasă această decizie la latitudinea președintelui, conform articolului 89.

Alegerile anticipate sunt, așadar, o opțiune care depinde de voința lui Nicușor Dan.

Cu toate acestea, acest scenariu pare puțin probabil, deoarece o nouă configurație a Parlamentului ar putea reprezenta un pericol pentru președinte, care ar putea fi suspendat de o majoritate suveranistă, după consultarea Curții Constituționale, conform articolului 95 din Constituție.

Sursă: cotidianul

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.