Ce a întrebat DC News de la profesorul Mitroi?
Nicușor Dan urmează să își asume rolul de președinte al Consiliului European într-o serie de lucrări cruciale programate pentru zilele de joi și vineri, desfășurate în capitala Belgiei, Bruxelles. Agenda principală a acestei întâlniri vizează stabilirea parametrilor finanțării europene pentru intervalul 2028-2034, aspect care cuprinde definirea noului Cadru Financiar Multianual. O întrebare centrală rămâne: ce rezultate concrete trebuie aduse acasă de șeful statului român pentru a declara că eforturile diplomatice au fost fructuoase?
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareÎn încercarea de a clarifica acest punct, redacția DC News a solicitat opinia profesorului de economie Adrian Mitroi, specialist care a evidențiat un obiectiv realist și prioritari: excluderea din ecuația deficitului bugetar a cheltuielilor destinate apărării și a celor conexe. Argumentul teoretic al expertului se bazează pe ideea că investițiile în securitate contribuie la stabilitatea geopolitică a întregului continent european, nu doar la protecția frontierelor României.
Potrivit analizei lui Mitroi, eliminarea acestor costuri din calculul deficitului reprezintă măsura cea mai accesibilă și imediat aplicabilă. El subliniază că una dintre cauzele principale pentru care România se află în procedura de deficit excesiv este tocmai includerea riguroasă a acestor cheltuieli militare.
Expertul trage o paralelă cu Italia, țară care a reușit să convingă instituțiile din Bruxelles că marile investiții în infrastructură intră în categoria arhitecturii de securitate a UE.
Ce costuri elimină Mitroi, conform analizei sale?
Prin urmare, România ar putea urma aceeași strategie, demonstrând că o parte semnificativă din proiectele de infrastructură este strâns legată de siguranța geostrategică a Europei. Astfel, o fracțiune din aceste cheltuieli ar putea fi scosă din perimetrul de calcul al deficitului, o mișcare descrisă ca fiind simplă și logică. Cheltuielile legate de apărare și de interesele geostrategice nu ar trebui să pese asupra deficitului național, conform viziunii prezentate în exclusivitate pentru DC News.
Dezbaterea extinsă abordează și dimensiunea problemelor României în gestionarea fondurilor europene alocate prin exercițiile financiare multianuale. Există o dilemă între ipoteza că sumele alocate sunt insuficiente sau, contrariu, că România întâmpină dificultăți în absorbirea eficientă a banilor deja distribuiți. Adrian Mitroi localizează rădăcina problemei în mentalitatea colectivă, unde România prezintă un handicap major. Analizând performanțele altor state membre care au reușit să atragă sume pe care România nu le-a mobilizat, concluzia este clară: responsabilitatea cade pe umerii noștri. Lipsa unui lobby suficient de puternic la nivel european, combinată cu o disciplină instituțională și națională deficitară, constituie factorii determinanți. Deși este vorba despre o combinație de elemente, nu se poate delega vina exclusiv către partenerii de la Bruxelles.
Polonia servește ca exemplu pozitiv, având o disciplină și o ambiție remarcabile, domenii în care România nu excelă.
De ce este Polonia un exemplu pozitiv?
Expertul exprimă o nemulțumire față de luptele politice interne, considerându-le nedrepte față de generațiile viitoare, pe care le lasăm într-o situație dificilă.
Generația curentă este descrisă ca fiind inadmisibil de leneșă; dacă lenea ne-ar afecta doar pe noi, ar fi tolerabilă, dar modul în care transmitem problemele, exemplificat prin metafora aruncării unei conserve goale în loc de a o îndepărta corect, dezvăluie o iresponsabilitate cronică.
Mitroi definește populația actuală drept o generație leneșă și nepăsătoare, recunoscând tonul brutal al afirmației, dar justificând revolta printr-o privire critică asupra moștenirii: o datorie publică voluminoasă, costisitoare și greu de gestionat.
Pe plan diplomatic, România se alătură taberei statelor care susțin menținerea intactă a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune. Strategia oficială prevede sprijinirea adoptării unui buget european ambicios, menit să păstreze nivelul global al finanțărilor pentru aceste două instrumente vitale. Ele sunt esențiale pentru reducerea disparităților de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea sectorului agricol, susținerea comunităților rurale și întărirea securității alimentare. În paralel, autoritățile române vor pleda pentru consolidarea capacității europene de apărare, acordând o importanță deosebită Flancului Estic și zonei strategice a Mării Negre. De asemenea, se vor promova politici axate pe recuperarea competitivității economice și pe diminuarea dependențelor strategice, în special în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate.
Aceste poziții reflectă o abordare complexă, care îmbină necesitățile economice structurale cu imperativele de securitate regională și globală.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Florin Răvdan și asistat AI.