Negrescu dorește și el să contribuie?
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a spus că o parte semnificativă din propunerile sale au fost integrate în documentul final adoptat de instanță. Printre acestea se numără facilitarea deplasării accelerate a pacienților între statele membre, asigurarea protecției persoanelor vulnerabile și pregătirea adecvată a populațiilor față de riscul dezastrelor.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareUn punct esențial al inițiativei este posibilitatea de a efectua transferuri medicale mai rapide între țările Uniunii Europene, mai ales în contexte în care sistemele naționale de sănătate sunt supuse presiunilor exagerate. Scopul propus de Negrescu este să se realizeze o mai bună coordonare a transportului medical, să se dezvolte centre specializate de evacuare medicală – cunoscute sub denumirea de huburi – și să se garanteze nenclintirea tratamentului pentru acei pacienți care sunt mutați dintr-un stat în altul.
Se dorește, de asemenea, sprijinirea activă a echipelor medicale care intervenă în jurisdicții străine și întărirea legăturilor de colaborare între centrele medicale de specialitate din întreaga Europa.
Un alt axă de intervenție este protecția acordată copiilor, persoanelor vârstnice și celor cu dizabilități. În acest sens, propunerile prevedă implementarea de sisteme de alarmă, evacuație și găzduire care să fie plein accesibile și adaptate nevoilor specifice acestor categorii de persoane.
Se acordă, de asemenea, o atenție particulară zonele geografice izolate, regiunile cu resurse financiare și infrastructurale limitate, precum și teritoriile situate în apropierea zonelor afectate de conflicte armate.
Soluții împotriva deficitului de personal medical?
Scopul este acela de a reduce disparitățile existente între diferite părți ale continentului în ceea ce privește capacitatea de a face față crizei.
Conform punctului de vedere al eurodeputatului, educația privind riscurile și gestiunea dezastrelor ar trebui să devină parte integrantă a curricolelor școlare și a activităților comunitare, începând de la cea mai tinieră vârstă.
În pachetul de măsuri propuse de Negrescu se regăsesc și soluții destinate combaterei deficitului de personal medical, problemă care afectează în mod semnificativ multe state membre ale Uniunii Europene. El a subliniat că aceste măsuri pot avea un impact direct și semnificativ în viața oamenilor: pot face diferența între viață și moarte pentru un pacient care necesită un transfer medical de urgență, pentru o comunitate cuyas servicii de urgență sunt depășite de cerere, sau pentru un copil, o persoană în vârstă sau un individ cu dizabilitate care, într-o situație de criză, nu merită să fie lăsat în spate.
Faceând referință la evenimentele recente – pandemii de coronavirus, incendiile devastatoare, inundațiile grave și tensiunile la frontierele Uniunii Europene – Negrescu a remarcat că niciun stat nu disposează de resurse suficiente pentru a face față singur toate tipurile de criză. Din acest motiv, a insistat pentru ca noul mecanism la nivel european să nu se limiteze la proceduri bureaucratice sau documente teoretice, ci să reprezinte o capacitate concretă și operativă de intervenție, bazată pe solidaritate între state și pe livrarea rapidă de ajutor la cei care au nevoie, în momente în care fiecare minut poate decide esituia.
El a concluzionat prin a sublinia nevoia de acțiune urgentă și coordonată, care să transforme intențiile în efecte tangibile pentru protecția cetățenilor europeni, mai ales cei mai expuși la risc.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Gabriel Pecheanu și asistat AI.