Modernizarea liniei Ruse–Giurgiu–București este prioritate absolută!
Conexiunea strategică dintre România și Grecia, care traversează Marea Neagră până la Marea Egee, a devenit tema centrală a preselor elene, care analizează un document ambițios ratificat recent la Bruxelles. Această inițiativă nu se opre la granițele celor două state, ci proiectează o viziune pe termen lung care integrează și Republica Moldova, precum și Ucraina, în arhitectura regională.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaGuvernurile din Atena, Sofia și București au pus mână pe mâna pentru a aproba un plan de acțiune comun, axat pe 25 de proiecte prioritare în domeniul transporturilor.
Valoarea totală estimată a acestor intervenții atinge suma de aproximativ 22,8 miliarde de euro, sumă destinată construirea unei rețele continue care să lege Marea Egee de Dunăre și, implicit, de Marea Neagră, cu extensii viitoare spre est.
Sursele citate, inclusiv GreekCityTimes, subliniază importanța acestei infrastructuri pentru coeziunea balcanică și europeană.
Semnătura acestui document crucial a avut loc în data de 29 septembrie 2026, la Bruxelles.
Inițiativa reprezintă o continuarea naturală a unui memorandum de înțelegere deja convenit de cele trei administrații naționale în luna decembrie a anului 2025, în cadrul Platformei dedicate Coridorului Marea Neagră – Marea Egee.
Dintr-un portofoliu inițial de 53 de proiecte supuse analizei, autoritățile au selectat 25 de inițiative considerate prioritare, acestea fiind deja într-un stadiu avansat de pregătire tehnică.
Deși finanțarea completă nu este încă garantată, fondurile alocate parțial sunt deja identificate, cu o pondere dominantă acordată sectorului feroviar, care se bucură de cea mai mare cotă din bugetul total.
Lucrările considerate esențiale includ modernizarea și electrificarea liniei feroviare Ruse–Giurgiu–București, o intervenție care va fi finalizată până în anul 2030. Un alt element major constă în construcția unui nou pod mixt, capabil să suporte atât trafic rutier, cât și feroviar, peste Dunăre, la Ruse–Giurgiu, cu termen de execuție stabilit pentru 2032.
Planul cuprinde și reabilitarea traseului Burgas–Varna–Ruse, alături de etapele de proiectare pentru noi traversări ale fluviului la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele, finanțarea acestora fiind preconizată până în 2034.
SUA susțin extinderea porturilor din Elefsina!
Pe teritoriul Greciei, atenția se îndreaptă spre reabilitarea căii ferate Alexandroupoli–Pythio–Ormenio, secțiunea Mouries–Promachonas–Kulata și stabilirea legăturii feroviare directe cu portul Salonic.
Arhitectura rețelei propune două direcții majore de transport.
Prima, situată în vest, ar conecta Atena și Salonicul cu Sofia, trecând prin nodurile Promachonas și Kulata, pentru a continua apoi spre capitala României prin Vidin–Calafat și Craiova.
A doua rută, centrală, ar lega Salonicul și Alexandroupoli de Ruse și Giurgiu, traversând Ormenio și Svilengrad, cu o prelungire a traseului spre București și extensii ulterioare către Republica Moldova și Ucraina.
Oficialii implicati descriu acest proiect ca fiind, în primul rând, o infrastructură civilă, dar care susține simultan mobilitatea militară pe flancul estic al NATO. Inițiativa se încadrează în coridorul mai larg Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, componentă a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) a Uniunii Europene.
Finalizarea acestei conexiuni terestre ar diminua semnificativ dependența actuală de strâmtorile turcești pentru fluxurile de mărfuri între Marea Egee și zonele centrale și orientale ale Europei.
În paralel, Statele Unite ale Americiei sprijină extinderea facilităților portuare din Elefsina, situat la vest de Atena, vizând o alternativă logistică și comercială la portul Pireu. Acesta din urmă se află sub controlul majoritar al companiei chineze COSCO.
Corporația SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale a aprobat recent un împrumut de 125 de milioane de dolari, destinat companiei ONEX, pentru achiziția, modernizarea și extinderea șantierelor navale din zona menționată.
În luna noiembrie a anului 2025, în timpul unei întâlniri cu ministrul Dezvoltării, Takis Theodorikakos, ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, a exprimat entuziasmul Washingtonului față de perspectiva transformării portului Elefsina într-un hub logistic major.
Diplomaticul american a caracterizat preluarea portului Pireu de către COSCO drept o situație regretabilă, insistând pe necesitatea edificării unui alt port pentru a contrabalansa influența chineză în regiune.
Grecia a promovat măsuri legislative specifice care permit companiei ONEX să-și extindă activitățile pe amplasamentul din Elefsina dincolo de simplele construcții navale, incluzând operațiuni comerciale, logistice, portuare, energetice și din domeniul apărării. Deși Elefsina nu constituie încă un concurent operațional direct pentru Pireu și nu face parte oficial din planul de acțiune tri-național, ambele obiective se regăsesc în cadrul aceluiași cadru de discuții privind coridoarele alternative de acces către Balcani și Europa de Est.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Roxana Neagu și asistat AI.