Care sunt cei șase piloni ai învățământului preuniversitar?
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a lansat un mesaj sub titlul „Misiune pentru România”, în care și-a prezentat viziunea pentru reformarea sistemului educațional. Mihai Dimian, persoana nominalizată să coordoneze acest domeniu, a detaliat duminică, pe platforma Facebook, direcțiile principale ale acestui plan.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaEl a subliniat că revenirea sa în țară nu a fost motivată de dorința de a obține o funcție, ci de voința de a aduce acasă experiența și expertiza acumulate în străinătate, în beneficiul viitoarelor generații de români.
Pentru învățământul preuniversitar, au fost identificați șase piloni fundamentali. Prima prioritate pune accent pe prezența efectivă și regulată a elevilor la cursuri. Cel de-al doilea pilon urmărește ca această participare să se traducă în cunoștințe solide și în dezvoltarea competențelor necesare pentru viața de zi cu zi, integrarea în societate și cariera profesională.
Al treilea pilon propune o evaluare a progresului școlar bazată pe criterii obiective, aliniate la standarde naționale și internaționale clar definite. Rezultatele acestei monitorizări vor fi utilizate pentru optimizarea metodelor de predare și sprijinirea fiecărui elev în parcursul său individual. A patra prioritate se concentrează pe creșterea atractivității carierei didactice, întărirea statutului și autorității profesorilor, precum și profesionalizarea managementului educațional.
A cincea direcție vizează corelarea învățământului liceal cu piața muncii, cu universitățile și cu meseriile viitorului. A șasea prioritate are în vedere dezvoltarea învățământului în limbi minoritare, facilitând totodată accesul copiilor români din diaspora și al etnicilor români de pretutindeni la educație și la studiul limbii române.
Pentru atingerea acestor obiective, Dimian susține că este nevoie atât de măsuri noi, cât și de consolidarea reformelor deja inițiate, valorificând investițiile din PNRR și alte programe. Toate aceste acțiuni vor fi însoțite de un amplu proces de simplificare, debirocratizare și digitalizare a sistemului de învățământ.
Care este strategia pentru învățământul superior și cercetare?
Planul acoperă și zona învățământului superior și a cercetării.
Aici, prioritățile includ creșterea participării, a echității sociale și a ratelor de succes în universități, alături de îmbunătățirea calității și a relevanței socio-economice a educației superioare.
Propunerile vizează, de asemenea, creșterea atractivității carierelor didactice și de cercetare, consolidarea statutului profesional al cadrelor universitare și modernizarea managementului academic.
Un alt obiectiv major este consolidarea poziției României ca pol regional de cercetare și inovare. Direcțiile transversale includ internaționalizarea universităților românești, promovarea eticii, integrității și siguranței în mediul academic, precum și reducerea fragmentării sistemului de cercetare.
Mihai Dimian a ținut să precizeze că nu aparține niciunei formațiuni politice, subliniind că are oportunitatea de a-și prezenta viziunea și de a continua munca în echipă.
El le-a mulțumit lui Siegfried Mureșan și Partidului Național Liberal pentru această șansă, exprimându-și speranța că parlamentarii vor susține direcția propusă pentru ca aceste obiective să se transforme în rezultate concrete pentru tinerii din România.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alexandra-Valentina Dumitru și asistat AI.