Iluzia controlului sau doar birocrație mutată?
Dezbaterile din Parlament privind eliminarea caracterului penal pentru consumul de droguri stârniți revoltă și scepticism la Federația Neguvernamentală Antidrog. Organizația avertizează că inițiativa vine într-un moment în care România este complet nepregătită pentru o astfel de schimbare.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaÎntr-un comunicat emis joi, 8 octombrie, asociația a taxat dur proiectul susținut de trei parlamentari: senatorul neafiliat Victoria Stoiciu, liberalul Daniel Fenechiu și Cristian Ghinea de la USR.
În viziunea experților, textul ignoră total realitățile din teren și riscă să devină doar o simplă manevră electorală, scuipând pe constrângerile structurale și logistice ale țării.
O primă critică majoră vizează incapacitatea cronică a statului de a ține sub control piețele informale. Fie că vorbim de evaziune fiscală, muncă la negru sau trafic de substanțe, administrația românească dă constant chix.
Unde e plasa de siguranță medicală?
Actualul sistem penal e criticat tocmai pentru că funcționează după o logică comodă, bazată pe cifre umflate: polițiștilor și procurorilor le e mult mai simplu să salte zece studenți cu un gram de canabis în ghiozdan, raportând rapid zece „rezultate”, decât să investigheze luni de zile o rețea interlopă cu spate politic. Trecerea la amenzi contravenționale nu face decât să mute hârțogăria de la tribunale la direcțiile de taxe locale, unde amenzile oricum nu se plătesc.
Cât timp instituțiile nu sunt în stare să oprească marile transporturi care intră prin Portul Constanța sau la frontiere, legea asta e doar o formă fără fond.
Lansat frecvent ca un etalon, modelul portughez este adesea dat ca exemplu de politicieni.
Doar că în Portugalia dezincriminarea a fost gândită de o echipă multidisciplinară de medici, sociologi și psihologi, nu de niște juriști cu ochelari de cal, iar statul a investit masiv în clinici și specialiști înainte să schimbe vreo virgulă în lege. În România, proiectul de la Senat aruncă în joc doar amenzi, în timp ce sistemul public de sănătate pentru adicții este o glumă sinistră. Nu avem centre publice pentru minori, iar clinicile private costă mii de euro pe lună. Fără o rețea medicală reală, tinerii vulnerabili cad direct în plasa dealerilor de micro-distribuție.
Oare ignorăm complet factorul cultural?
În Vestul Europei, o amendă administrativă vine pachet cu o presiune socială și instituțională uriașă. În România, în schimb, relația cu amenzile e marcată de o lehamite totală – o vedem zilnic în trafic sau la scandalurile legate de zgomot.
Să schimbi legea fără o campanie masivă de educație în școli și fără să clintești mentalitatea colectivă nu va reduce consumul cu un gram, ci va normaliza comportamentele de risc pe faţă.
Un alt punct orb al politicienilor ține de natura substanțelor de pe piață. În Vest, dezincriminarea a vizat clasicul canabis, cocaina sau heroina, unde dozele sunt cunoscute.
Cum ținem pasul cu otrava sintetică?
Pe străzile noastre însă, coșmarul real sunt substanțele sintetice, extrem de ieftine, pline de chimicale toxice, ale căror rețete se schimbă săptămânal ca să scape de laboratoarele poliției.
Acolo, un singur gram poate însemna o doză letală.
Un simplu algoritm juridic bazat pe amenzi n-are cum să țină pasul cu volatilitatea acestor otrăvuri.
Privind în urmă la tragedia din 2 mai 2023, federația atrage atenția că episodul a fost exploatat cinic de clasa politică pentru a băga oamenii în panică și a votat legi populiste, rupte de realitate. Atunci, politicienii au urlat la unison „închisoare pentru consumatori!”, rostogolind trei minciuni majore.
Ne-am pierdut mințile după cazul Vlad Pascu?
În primul rând, Vlad Pascu nu era un simplu consumator: conducea drogat cu un cocktail de substanțe, avea marfă multă la el și beneficia de o protecție polițienească scandaloasă, fiind lăsat să plece cu câteva ore înainte de nenorocire.
Condusul sub influență e deja o infracțiune gravă, pedepsită prin „Legea Anastasia”. Nimeni nu vrea să dezincrimineze șoferii drogați.
Măsura viza strict posesia pentru consum propriu, fără legătură cu volanul.
În al doilea rând, capcana iscată după tragedia de la 2 Mai a împins partidele într-o competiție a legilor tot mai aspre. Consumul nu a scăzut deloc în tot acest timp, în schimb tribunalele s-au blocat de dosare deschise pe numele unor tineri prinși cu cantități minore.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Iulia Horovei și asistat AI.