Unde se duc, de fapt, banii străini?
Anul 2025 a adus o premieră pe piața financiară: capitalul românesc trimis peste hotare a atins nivelul record de 1,52 miliarde de euro (mai exact 1.522 de milioane de euro). Vorbim despre o salt spectaculos de 76,8% față de perioada precedentă, evoluție care a împins soldul total al activelor românești din afara țării la 9,679 miliarde de euro.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareInteresant este însă unde ajung acești bani. Datele arată o structură atipică: principalul beneficiar este chiar România, cu 57,8% din total. Fenomenul, cunoscut sub numele de „round-tripping”, presupune practic o repatriere a capitalului. În ceea ce privește destinațiile externe efective, preferatele investitorilor români rămân Italia, Franța, Bulgaria și Republica Moldova.
Cât despre banii care intră în țara noastră, harta investițiilor străine directe arată o concentrare masivă în industrie. Sectorul prelucrător absoarbe 37,8% din soldul total, fiind motorul principal al atragerii de capital.
București-Ilfov, magnetul imobiliar suprem!
În cadrul acestuia, fabricarea mijloacelor de transport, industria chimică și producția de echipamente electrice generează împreună 26,3% din totalul plasamentelor.
Pe locul al doilea în topul preferințelor se află domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, care atrage 17,7% din fluxuri, urmat îndeaproape de comerț, cu 15,8%. Totodată, sectorul financiar și cel al asigurărilor au adunat 14,8% din investiții, evoluție susținută puternic de profiturile reinvestite de băncile și societățile de profil în 2025.
Discrepanțele regionale rămân uriașe. Capitalul străin preferă aproape exclusiv centrul economic al țării: regiunea București-Ilfov atrage o pondere zdrobitoare de 66,9% din total, adică peste 90 de miliarde de euro.
Restul țării împarte procentele rămase. Regiunea Centru adună 7,9%, Vestul obține 6,5%, iar Nord-Vestul atrage 6,2%.
Afaceri de miliarde și excedent record în servicii!
Dacă privim la nivel județean, exceptând Capitala, principalele poli de atracție pentru companiile mari (cu peste 20 de angajați) sunt județele Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Prahova.
Companiile cu capital străin din România au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 288,47 miliarde de euro, în creștere cu 5,3% față de anul anterior. Aceste firme rămân pilonul comerțului exterior: generează 69,0% din exporturile totale de bunuri ale țării și efectuează 63,8% din importuri.
Cu toate acestea, numărul mediu de angajați din aceste firme a scăzut ușor, cu 1,4%, ajungând la 1,281 milioane de salariați. Pe zona de servicii însă, multinaționalele au înregistrat un excedent comercial impresionant, de 12,42 miliarde de euro, confirmându-și rolul esențial în echilibrarea balanței comerciale naționale.
Cine sunt marii câștigători care controlează capitalul?
Profiturile obținute de investitorii străini în România au urcat la 11,5 miliarde de euro, o creștere de 5,5% față de anul 2024. Din această sumă, 7,3 miliarde de euro au luat calea străinătății sub formă de dividende plătite acționarilor.
Harta de proveniență a banilor arată o dependență clară de Europa. Dacă analizăm acționariatul final, Germania este cel mai mare investitor din România, cu 13,9% din sold (18,67 miliarde de euro). În schimb, dacă privim după țara din care se fac plățile efective, Țările de Jos trec pe primul loc cu 19,6%, urmate de Austria (14,7%) și Germania (12,0%) — o diferență explicată prin faptul că marile grupuri își derulează tranzacțiile prin holdinguri intermediare.
Aceste evoluții au avut loc pe fundalul unui an 2024 cu o creștere economică modestă, de doar 0,7% din PIB, marcat de măsuri de consolidare fiscală. Chiar și așa, România a reușit să atragă investiții străine directe nete de 7,9 miliarde de euro — o creștere de 41,1% față de 2024 și al treilea cel mai bun rezultat din ultimul deceniu.
O analiză atentă a structurii acestor bani arată însă că doar 231 de milioane de euro (sub 3% din total) au mers către proiecte de la zero („greenfield”) sau restructurări. Grosul capitalului a venit din operațiuni interne ale grupurilor multinaționale.
Cum s-a schimbat tabloul macroeconomic?
Aportul la capitalul social s-a dublat la 3,25 miliarde de euro (maximul ultimilor zece ani), un detaliu vital subliniat de BNR, deoarece acoperă deficitul de cont curent fără a crea datorie externă.
Împrumuturile acordate de companiile-mamă filialelor din România au crescut cu 64,8%, până la 1,65 miliarde de euro, iar profiturile reinvestite au însumat 3 miliarde de euro. Restructurările financiare pentru firmele străine aflate în dificultate au absorbit 1,47 miliarde de euro (45,1% din aportul de capital), iar extinderea companiilor existente a urcat la 1,38 miliarde de euro (de cinci ori mai mult față de 2024).
În schimb, preluările de firme locale de către investitori străini au rămas modeste, însumând doar 168 de milioane de euro. — Jurnalistul Dan Popa publică în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”, o resursă dedicată tendințelor din economia românească.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.