De ce a izbucnit scandalul pe datele istorice?
Liderul Institutului Interdisciplinar de Cercetare a Memoriei Comuniste (IICCMER), Daniel Șandru, a lansat o critică extrem de dură la adresa filialei PNL din Senat, după un vot considerat rușinos pentru un partid cu o asemenea istorie. Nemulțumirea vine pe fondul modificării legii care omagiază victimele regimurilor totalitare, un moment în care liberalii au lipsit în masă de la urne.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaÎntr-o postare tăioasă pe rețelele sociale, Șandru a atras atenția că, din totalul de 26 de senatori liberali, doar 11 s-au sinchisit să fie prezenți fizic pentru a vota proiectul de lege care viza ajustarea Legii nr. 127/2017 – actul normativ ce instituie Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Temnițele Comuniste.
Subiectul central al disputei a fost mutarea datei comemorative de la 14 mai la 16 august.
Mai au liberalii dreptul să rostească numele Brătienilor?
Șandru a explicat miza istorică: 14 mai 1948 marchează arestarea liderilor legionari și un acord secret din 1945, în timp ce 16 august 1952 este ziua în care regimul comunist a aruncat în temnițe conducerea principalelor partide democratice, inclusiv elita Partidului Național Liberal.
Pentru șeful IICCMER, indiferența liberalilor este de neînțeles, raportat la propriul trecut dramatic al formațiunii.
Analiza votului celor 11 senatori prezenți arată un peisaj bizar: un singur liberal – recent transferat dintr-o grupare extremistă și descris ca atare – a votat contra alături de AUR, în timp ce restul de zece s-au abținut. Șandru a punctat că nu are pretenția ca acești parlamentari să cunoască în detaliu trauma propriului partid de după 1945, dar a lansat o interpelare usturătoare: se mai pot uita în oglindă și pronunța cu demnitate numele familiei Brătianu?
De altfel, documentul trimis de IICCMER la Secretariatul General al Guvernului în iulie 2026 susținea limpede schimbarea datei.
Cum s-a reflectat totul în bătălia de la Senat?
În noaptea de 15 spre 16 august 1952, Securitatea a pus la mii de lăcăți pe destinele foștilor lideri politici și funcționari de rang înalt, o represiune masivă care a lovit peste 16.000 de suflete și care dă greutate istorică datei de 16 august.
În cele din urmă, inițiativa legislativă a căzut. Tabla de marcaj a arătat 18 voturi pentru, 30 contra și 48 de abțineri. Proiectul a primit sprijin de la 16 senatori USR și doi independenți, în timp ce frontul opus a fost format din 21 de membri AUR, cinci de la PACE – Întâi România, un liberal și trei neafiliați.
Cele mai multe abțineri au venit din zona PSD (30), urmate de PNL (10) și UDMR (8).
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Iulian Moşneagu și asistat AI.