Siegfried Mureșan insistă pe lângă Sorin Grindeanu înaintea audierilor oficiale

Energia și resursele sunt prioritatea zero?

Siegfried Mureșan, desemnat pentru funcția de prim-ministru, a confirmat într-o declarație publică faptul că a inițiat din nou, în cursul dimineții, o comunicare directă cu Sorin Grindeanu, liderul formațiunii social-democrate. Candidatul susținut de alianța PNL-USR-UDMR a subliniat că a transmis către președintele PSD un document detaliat, menit să demonstreze în mod clar că programul de guvernare propus de coalitia sa integrează numeroase dintre propunerile avansate de Partidul Social Democrat.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Mureșan a precizat că, în cazul în care PSD va alege să voteze pentru noul executiv, decizia va fi luată pe baza unor criterii obiective. Pe de altă parte, dacă formațiunea condusă de Grindeanu va opta pentru votul negativ, acesta va reflecta exclusiv motive subiective.

Liderul PNL-USR-UDMR și-a exprimat disponibilitatea constantă de a purca discuții privind agenda de guvernare, procesul de formare a cabinetului și soluționarea crizei politice actuale din România.

Contextul acestor declarații este dat de începutul, în această zi, a audierilor oficiale ale miniștrilor propuși. În cadrul unei conferințe de presă, Sorin Grindeanu a menționat că a primit mesajul de la Mureșan cu doar cinci minute înainte de începerea ședinței sale.

Documentul transmis de Mureșan este structurat pe mai multe capitole, demonstrând convergența dintre viziunile celor două tabere politice.

Primul pilon vizează energia și resursele.

Programul Mureșan include, așa cum solicită și PSD, extinderea capacităților, modernizarea rețelelor, sisteme de stocare, interconectări și fabricarea de echipamente energetice în România, alături de sprijin financiar pe factură pentru consumatorii vulnerabili.

Planul merge mai departe prin identificarea unor proiecte concrete, precum cele de la Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești și unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă. Se prevede și prima concesionare pentru energia eoliană offshore din Marea Neagră.

De asemenea, se propune sprijin public plătit doar pentru capacitatea efectiv pusă în funcțiune, un cadru stabil pentru prosumatori, un calendar de închidere a termocentralelor pe cărbune corelat cu sursele alternative, precum și o piață bazată pe contracte pe termen lung, fără plafonări generalizate ale prețurilor.

Al doilea domeniu acoperă securitatea, apărarea și industria aferentă. Aici se menționează utilizarea fondurilor SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, ca achiziție care să genereze producție locală și să atragă furnizori în România.

Se pune accent pe o industrie de apărare aliniată cu nevoile Armatei, dezvoltarea unui software național pentru drone și un mecanism de combatere a dezinformării. Obiectivul este creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB, legată de capabilități reale. Modernizarea este vizată la bazele militare Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu.

Reindustrializarea și finanțarea sunt esențiale!

Hub-ul F-16 de la Fetești și hubul european de securitate maritimă, operațional la Constanța în 2027, sunt alte elemente cheie, alături de capabilități anti-drone pentru Garda de Coastă și pregătirea din timp a integrității alegerilor din 2028.

Reindustrializarea și finanțarea dezvoltării constituie al treilea capitol.

Se propune Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central, ajutoare de stat concentrate pe ecosisteme strategice și evaluate public, precum și parteneriate public-privat (PPP) care nu mută datoria în afara bilanțului.

Se dorește o singură structură pentru gestionarea ajutoarelor de stat, recuperarea integrală a fondurilor dacă firma nu își respectă angajamentele și un program „Campioni regionali” sprijinit de Exim Bank.

De la 1 ianuarie 2027, se elimină impozitul minim pe cifra de afaceri, se introduce amortizarea accelerată pentru investiții și regula „o obligație nouă, două eliminate”.

Bursi va primi statut de piață emergentă, iar IMM-urile vor avea o piață de creștere dedicată.

Colectarea corectă și disciplina bugetară sunt abordate în al patrulea segment.

Se propune integrarea analizei de risc în ANAF, control strict asupra marii evaziuni, reducerea decalajului de TVA și regula conform căreia nicio cheltuială permanentă nu se aprobă fără sursă de finanțare.

Țintele de deficit sunt ferme: 6% din PIB în 2026 și sub 3% în 2030. Bugetul pentru 2027 trebuie adoptat până la 31 decembrie. Se propune reunificarea ANAF cu Vama, un sistem de bonus-malus pentru conducerea ANAF, declarații precompletate și plata la timp a datoriilor de către stat.

„Dividendul reformei” implică returnarea a jumătate din economii prin reducerea taxării muncii.

Ultimul punct vizează reforma statului și serviciile publice. Se propune comasarea instituțiilor, crearea unui punct digital unic și principiul ca statul să nu ceară de două ori aceeași informație. Parlamentarii ar trebui să fie cu 13% mai puțini, iar numărul secretarilor de stat pe minister limitat la maximum trei. Fiecare companie de stat trebuie încadrată în 12 luni într-un regim clar: dezvoltare, listare, privatizare sau închidere. Se introduce un rating public de la A la E pentru companiile de stat, cu ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi. Până în 2028, 5 milioane de români vor avea identitate digitală, iar reforma va include și zona metropolitană a Bucureștiului.

Sursă: digi24

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.