Cum a continuat evoluția prin Ordonanța Guvernului din iunie 2021?
Într-o intervenție recentă în fața comisiilor parlamentare de specialitate, Sorin Costreie, desemnat de prim-ministrul Luca Niculescu ca ministru al Educației și Cercetării, a detaliat o serie de inițiative menite să transforme peisajul educațional românesc. Printre primele propuneri se numără crearea unui cadru instituțional specializat, întruchipat printr-un corp profesionist de lideri educaționali, alcătuit din cadrelești cu experiență și competențe manageriale relevante.
Ultimele știri
AUR cere explicații de la Dan după sabotajul de la CARFIL
Problemele din dosarul de aderare se discută doar când apar
Niculescu la Chișinău: tăcere despre unire, claritate despre UE
Grindeanu cere sancțiuni stricte după confirmarea atacului hibrid rusAceasta ar fi o evoluție firescă față de experimentele anterioare ale sistemului național de învățământ.
Prin această propunere, viitorii șefii de unități școlare ar fi selectați dintr-o grămadă de profesioniști pregătiți, inclusiv directori, inspectori și alți experți recunoscuți în domeniu.
Costreie a subliniat că această abordare nu reprezintă o noutate absolută, ci o revenire la un model de succes aplicat anterior în țara noastră și validat la nivel internațional.
„Vrem ca fiecare lider școlar să fie nu doar un administrator, ci un pedagog în adevăratul sens cuvântului”, a precizat el.
În trecut, o structură asemănătoare a funcționat în România sub denumirea de Corpul Național de Experți în Management Educațional, întitulat prin articolul 246 al Legii nr. 1/2011 privind învățământul național. Selectarea membrilor acesteia se făcea prin concursuri competitive, bazate pe participarea la programe acreditate de management educațional, de minimum 60 de credite transferabile. La începutul anului 2021, acest corp număra 33.306 de membri, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educației. Ulterior, încercări guvernamentale au încercat să-l desființeze, însă reacțiile publice și presiunile sociale au determinat retractarea unor prevederi conținute în proiecte de ordonanțe.
Totuși, evoluția a continuat: în iunie 2021, prin Ordonanța Guvernului nr. 41/2021, a fost eliminată obligația apartenenței la acest corp pentru ocuparea funcțiilor de conducere școlară. Acest lucru a permis profesorilor titulari, chiar fără calificări speciale, să candideze la posturile de director, condiționat doar de o vechime minimă de cinci ani. Ultimele dispuneri legislaționale relevante au fost integrate în Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, care a pus capăt formalității acestui mecanism.
Declarația sa vine într-un moment sensibil pentru sistemul educațional românesc, tocmai când se desfășoară concursul național pentru ocuparea funcțiilor de directori școlari, iar a doua fază scrisă este programată marți viitor.
La ce proteste din Franța și Italia a făcut trimitere?
Pe lângă această măsură centrală, Costreie a prezentat alte direcții strategice pentru dezvoltarea învățământului preuniversitar.
Astfel, prima prioritate menționată a fost aceea a alocării resurselor financiare substanțiale pentru îmbunătățirea calității învățământului timpuriu, cu un accent deosebit acordat copiilor din mediul rural.
El a evidențiat datele recente obținute din testările internaționale, potrivit cărora există o diferență semnificativă între performanțele școlare ale elevilor din mediul urban versus cel rural.
Această discrepanță, pe care o califică drept o „tensiune socială” emergentă între „cele două Românii”, reprezintă un factor de instabilitate care necesită intervenție imediată.
Totodată, el a făcut trimitere la mișcările de protest culese în țări precum Franța sau Italia, unde tinerii sunt nemulțumiți de modul în care funcționează sistemele lor educaționale. În ciuda acestor tensiuni internaționale, Costreie a remarcat că în România, deocamdată, se păstrează „liniștea socială”, însă acest echilibru trebuie să fie susținut printr-o politică corectă și echitabilă.
Printre alte inițiative importante pe agenda sa se numără implementarea unui program amplu și cuprinzător de formare continuă a cadrei didactice. Conform sale, pentru a atinge cu succes obiectivul educațional, este esențial să dispunem de profesori „bine pregătiți, motivați și dedicați”. De plus, a propus instituirea unui program național menit să ofere stimulare financiară și sprijin profesional celor care aleg să lucreze în domeniul educației, transformând acest domeniu într-o opțiune profesională atractivă pentru generația viitoare.
În privința digitalizării, Costreie a recunoscut că România se confruntă cu provocări majore, având un nivel foarte scăzut al competențelor digitale comparativ cu cele ale altor națiuni europene. Totuși, el a văzut oportunitate într-o integrare strategice a inteligenței artificiale în procesul de predare-învățare, spre a crea medii educative moderne și inovatoare.
Sursă: Edupedu