Carney s-a poziționat public ca un pilon de stabilitate pentru democrațiile
Mark Carney, premierul Canadei, a părăsit recent capitala franceză și Londra cu o impresie destul de rece, după ce liderii statelor membre ale Uniunii Europene au tratat cu rezervă inițiativa sa de a stabili o parteneriatate economică exclusivă cu blocul comunitar. Conform informațiilor furnizate de publicația Financial Times, ofensiva diplomatică a șefului de guvern canadian nu a reușit să convingă guvernele europene să acorde Toronto avantajele comerciale preferențiale solicitate. Săptămâna curentă a fost marcată de o vizită a lui Carney în Franța și Regatul Unit, perioadă în care acesta a insistat asupra necesității consolidării legăturilor economice dintre Europa și Canada. Anterior acestei turnee, politicianul canadian pusese deja pe masă conceptul unei „afilieri asociate”, o idee care ar fi permis țării sale o integrare mai strânsă în structurile europene.
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaTotuși, surse diplomatice din cinci state membre au confirmat că rezistența față de acordarea unor privilegii speciale persistă.
Deși există un acord general privind intensificarea cooperării tehnice și industriale, în special în sectorul armamentelor și al mineritului critic, tonul general al discuțiilor a fost unul de prudență. Un reprezentant diplomatic al UE a comentat situația cu o anumită ironie, afirmând că, deși canadienii sunt apreciați, realitatea impune limitări clare asupra a ceea ce poate fi realizat. Acesta a caracterizat propunerea lui Carney ca fiind atractivă la prima vedere, însă lipsită de o fundamentare riguroasă, deși a recunoscut meritul inițiativei de a încerca. Un alt om de stat european a subliniat că anxietatea legată de potențiala reacție a președintelui american Donald Trump la o relație mai strânsă dintre UE și Canada joacă un rol crucial în deciziile luate în anumite capitale.
Îngrijorarea este amplificată de poziția țărilor baltice, care, bazându-se pe scutul NATO împotriva amenințărilor militare rusești, sunt extrem de sensibile la orice mișcare care ar putea perturba echilibrul transatlantic. Un al treilea diplomat a menționat că această fragilitate strategică explică prudența de care dau dovadă acești parteneri. Cu toate acestea, un al patrulea oficial european a notat că, dintre toate națiunile din afara blocului, Canada rămâne una dintre puținele de care Europa dorește să se apropie în momentul actual. Chiar și așa, atenția la detalii este maximă atunci când se discută despre accesul la piețe și regimurile tarifare preferențiale.
Carney s-a poziționat public ca un pilon de stabilitate pentru democrațiile libere din Vest, prezentând Canada ca un tampon geopolitic capabil să protejeze instituțiile multilaterale erodate de politica externă agresivă a administrației de la Washington. Contextul este unul tensionat, Canada fiind una dintre singurele economii majore, alături de China, care au impus tarife vamale de represalii asupra Statelor Unite în În cadrul campaniei sale de cucerire a sprijinului european, premierul canadian a avut o agendă aglomerată: miercuri a participat la discursul anual privind starea Uniunii, rostit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Strasbourg. A doua zi, joi, Carney a adresat un mesaj direct parlamentarilor europeni.
Într-un interviu acordat recent Financial Times, Mark Carney a adoptat un ton
Conceptul de „puteri de mijloc”, inventat de Carney în cadrul Forumului Economic Global de la Davos din ianuarie, a fost central în argumentația sa. El a pledat pentru o uniune a acestor state pentru a contrabalansa influența superputerilor, precum China și SUA. Președinta von der Leyen a susținut în linii mari această viziune, dar tensiuni au apărut în spatele ușilor închise. La ultima reuniune a ambasadorilor statelor membre, organizată pentru a pregăti vizita prim-ministrului canadian, un diplomat a remarcat că UE nu se încadrează în categoria „puterilor de mijlocii”. Mai mult, s-a subliniat că, fiind mult mai mică ca dimensiune, Canada nu ar trebui să se aștepte la un tratament de excepție, conform unor persoane familiarizate cu schimburile verbale.
Un al cincilea diplomat a sintetizat sentimentul general, declarând că multe guverne europene cer doza de realism. Punctul de dispută major îl reprezintă Acordul de Liber Schimb Comercial (CETA) semnat în 2017, care nu a fost ratificat de zece state membre, printre care se numără Franța și Italia. Blocarea ratificării a fost cauzată de obiecțiile exprimate de mai multe adunări naționale, în special în ceea ce privește drepturile extinse ale investitorilor canadieni de a da în judecată guvernele suverane și reducerea barierelor tarifare pentru produsele agricole.
Într-un interviu acordat recent Financial Times, Mark Carney a adoptat un ton mai moderat, solicitând explicit celor zece state să finalizeze procesul de ratificare a CETA. Este important de reținut că acordul se aplică provizoriu, ceea ce înseamnă că majoritatea clauzelor, inclusiv scăderile de tarife, regulile vamale și facilitățile de acces pe piață pentru bunuri și servicii, sunt deja operaționale. Totuși, perspectiva unei ratificări complete devine tot mai incertă pe fondul incertitudinilor politice interne din Europa. Franța traversează o perioadă de alegeri prezidențiale, iar în Italia, liderul Giorgia Meloni ar putea fi forțat să încheie o coaliție cu forțe naționaliste de extremă dreaptă înainte de alegerile generale programate pentru anul viitor, scenariu care ar putea complica aprobarea finală în două dintre cele mai mari economii ale UE.
Dimensiunea comercială a relației este, de asemenea, un factor limitativ, UE reprezentând mai puțin de 6% din totalul exporturilor de bunuri ale Canadei, ceea ce reduce potențialul pentru o integrare comercială profundă. Un exemplu elocvent este sectorul vitelor: deși CETA prevede cote tarifare reduse, Canada nu exportă carne de vită în Uniune, deoarece producătorii canadieni folosesc hormoni de creștere interzise de regulamentele europene. Din partea UE, există o presiune constantă ca Ottawa să renunțe la tariful vamabil aplicat oțelului european și unor produse specifice, precum cuiele. De asemenea, Bruxelles-ul dorește relaxarea regulilor „Cumpărați produse canadiene”, care favorizează producția internă în detrimentul importurilor din bloc.
Reciproc, guvernul de la Ottawa exprimă nemulțumirea față de politica „Fabricat în Europa” promovată de UE și față de noile reglementări de mediu, care vor crește costurile pentru exporturile canadiene esențiale, precum cherestea și aluminiul. Cele două părți își doresc finalizarea unui acord comercial digital înainte de summitul programat pentru 29-30 octombrie la Montreal. Totuși, oficialii europeni sunt conștienți de complexitatea structurii federale canadiene, unde multe reglementări sunt stabilite la nivel provincial, ceea ce complică implementarea schimbărilor promise de guvernul federal.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.