Cum a reacționat Trump la inițiativa?
Volodimir Zelenski acuză Moscova de violarea armistițiului energetic proclamat de Donald Trump, după o serie de atacuri concentrate asupra instalațiilor ucrainene de producție și transport a energiei.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizarePreședintele ucrainean a declarat, în prima dimineață de duminică, 13 octombrie 2026, că nu există nicio dovadă de la partea rusă care să indice respectarea armistițiului energetic anunțat de președintele american Donald Trump. Această afirmație a fost făcută în contextul unui crescut al tensiunilor, după ce, doar câteva ore după anunțul făcut de Trump privind un eventual armistițiu în domeniul energiei, forțele armate ruse au lansat o serie de atacuri coordonate asupra obiectivelor strategice din estul Ucrainei.
Zelenski a specificat că, în cadrul acestui ofensiva, o centrală electrică importantă din regiunea estului a fost lovită, iar până luni în ora amiază, numărul instalațiilor energetice ucrainene visate a ajuns la șapte.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale și transmis post-mass-media, liderul ucrainean a subliniat că Ucraina rămâne pregătită să respecte termenii armistițiului, așa cum au fost stabiliti de administrația americană, dar Moscova trebuie să dovedească prin fapte, nu doar prin declarații, că respectă acordul. Ucraina a îndeplinit partea sa.
Este acum timpul ca Rusia să acționeze în conformitate cu condițiile stabilite de președintele american, a afirmat Zelenski, citat de multiple surse, inclusiv CBS News.
Reacția celui de-al doilea actor implicat în inițiativa, Donald Trump, a fost cautiousă. Interogat de presa americană despre rapoartele privind posibilele încălcări ale armistițiului de către Rusia, președintele american a declarat că va analiză situația cu atenție și că nu este sigur despre veridicitatea acuzărilor.
Totuși, a adăugat că, indiferent de responsabilitățile fiecărei părți, e necesar ca Zelenski și Putin să se întâlnească imediat pentru a pune capăt unui conflict pe care l-a definit „ridicol”.
Trump a, de asemenea, sugerat că, în opinia sa, Vladimir Putin ar fi mai interesat de un acord decât Volodimir Zelenski, și a reamintit eforturile sale anterioare de a negocia o oprire a atacurilor asupra infrastructurii energetice, eforturi care, conform lui, sau nu au dus la rezultate concrete, sau au fost rapid încălcate.
De partea ucraineană, autoritățile au precizat că atacurile lanciate de Rusia nu se limitează doar la zona de frontă, ci au visat și instalații critice în adâncimea teritoriului national. Printre obiectivele lovite se numără centrale termoelectrice, posturi de transformare și rețele de transport al energiei electrice, elemente esențiale pentru asigurarea funcționării orașelor și a industriei în pregătirea sezonului rece.
Ucraina nu a rămas pasivă!
Conform declarațiilor președintelui Zelenski, până luni după-amiază, șapte instalații de acest tip au fost dăunate sau distruse în urma bombardamentelor rusești, ceea ce a dus la deteriorarea rapidă a capacității de producție și distribuție a energiei în mai multe regiuni, în special în est și nord-estul țării.
Aceste dauni au început să producă efecte tangible pe populare. În celegănul toamnei 2026, multe zone urbane și rurale din Ucraina au început să experimenteze întreruperi frecvente în alimentarea cu energie electrică, fenomén care s-a intensificat în paralel cu creșterea presiunii militare rusești asupra rețelei naționale.
Experții avertizează că, fără intervenție rapidă, riscul unui colaps parțial al sistemului energetic în perioada iernii devine semnificativ, mai ales în contexte în care temperaturile scad sub zero și cererea de energie pentru încălzire crește exponențial.
În schimb, Ucraina nu a rămas pasivă. Forțele armate ucrainene au continuat să conducă operațiuni împotriva infrastructurii energetice rusești, țintind în principal rafinerii de petrol și instalații de prelucrare a gazei naturale. Scopul acestor acțiuni este de a reduce veniturile pe care Moscova le obține din exportul de hidrocarburi, venituri esențiale pentru finanțarea războiului. Potrivit datelor furnizate de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), efectul acestor atacuri a fost semnificativ: în 2026, activitatea de rafinare a petrolului în Rusia a ajuns la nivelul più scăzut din ultimele două decenii, iar producția de motorină a scăzut cu aproximativ 30% comparativ cu anul anterior.
Deși aceste cifre indică un impact considerabil, analistii observă că economia rusă nu prezintă, până în prezent, semne majore de destabilizare, în parte din cauza diversificării surselor de venit și a rezervelor financiare considereale.
Totodată, Moscova păstrează un avantaj semnificativ în domeniul capacităților militare, mai ales în ceea ce privește arsenalele de drone și rachete balistice. Conform evaluărilor occidentale, stocurile ruse de arme de precizie sunt mult mai bogate decât cele ale Ucrainei, iar capacitatea de producție și deployare a sistemelor de armament este de aproximativ zece ori mai mare.
Această diferență permite Rusiei să efectueze atacuri cu o frecvență și o intensitate pe care Ucraina nu le poate compara în prezent.
Sub ceasul în care se încetenește lupta pe front, lupta pentru energie devine tot mai decisivă. Fără curent, nu există încălzire, nu există industrie, nu există viață normală.
Și în această luptă silenciosă, fiecare transformator lovit, fiecare rețea rupt, este o lovitură pe care ucrainenii o simt în casele lor, în zilele rece care vin.
Sursă: stiripesurse
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Daniel Mihai Dragomir și asistat AI.