Sebastian Iovan, General Manager pentru clusterul România al Eli Lilly
Noua paradigmă în identificarea patologiei Alzheimer se construiește pe baza unor instrumente biologice avansate, care permit o delimitare mai fină a afecțiunii. Simultan, o alianță strategică recentă vizează comprimarea intervalului temporal dintre manifestarea primelor simptome și confirmarea medicală, facilitând astfel accesul la intervenții terapeutice oportune. Statistica locală relevă o creștere constantă a incidenței: în anul 2024, Institutul Național de Sănătate Publică a consemnat 11.286 de cazuri noi de boală Alzheimer pe teritoriul României. Pe plan regional, datele furnizate de Alzheimer Europe indică faptul că peste 288.000 de cetățeni români convietuiesc în prezent cu diverse forme de demență. Proiecțiile demografice și epidemiologice sugerează că, până la mijlocul secolului curent, numărul total al persoanelor afectate de demență în România s-ar putea apropia de pragul de 400.000 de indivizi.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareDeși situația este alarmantă, România continuă să figureze în categoria statelor europene care nu au pus în aplicare încă o strategie națională specifică pentru gestionarea demenței.
Inițiativa descrisă mai sus are ca scop principal scurtarea călătoriei pacientului, de la primele indicii ale degradării funcțiilor cognitive până la stabilirea unui diagnostic ferm de Alzheimer. Parteneriatul reunește forțele companiei farmaceutice Eli Lilly cu clinica Neuroaxis, punând accent pe precizia și rapiditatea diagnosticării. Procesul de obținere a unui diagnostic sigur în cazul acestei patologii a suferit transformări profunde, nu mai fiind bazat exclusiv pe observarea simptomatologiei clinice și administrarea testelor cognitive standard. În ultimii ani, domeniul medical a beneficiat de accesul la investigații biologice capabile să furnizeze date suplimentare privind mecanismele interne care se desfășoară în interiorul creierului. Totuși, bariera accesului la aceste diagnostice rămâne o provocare majoră. La scară continentală, perioada care separă debutul simptomelor de diagnosticul oficial poate atinge valoarea de trei ani și jumătate.
La nivel mondial, statisticile arată că aproximativ trei sferturi dintre persoanele care trăiesc cu demență nu au beneficiat niciodată de un diagnostic formalizat.
Un alt aspect critic îl constituă stadiul în care se realizează identificarea bolii. Doar în jur de 30% dintre cazurile diagnosticate sunt stabilite în faza de deteriorare cognitivă ușoară, o perioadă considerată crucială pentru definirea strategiilor medicale și de management. În acest context, pe data de 21 septembrie, ocazie marcată de Ziua Internațională a Luptei împotriva bolii Alzheimer, Eli Lilly și Neuroaxis au anunțat lansarea unui parteneriat menit să creeze un traseu medical clar și eficient pentru pacienții care prezintă semne de declin cognitiv.
Sebastian Iovan, General Manager pentru clusterul România al Eli Lilly, a atribuit parteneriatului o valoare și mai mare din perspectiva sa personală. Acesta a revenit în țara sa natală după o perioadă de 23 de ani petrecută în străinătate, acumulând experiențe profesionale în zece state diferite, ultima dintre ele fiind China. Astăzi, noi, Lilly, împreună cu partenerii noștri, Neuroaxis, dăm startul unui parteneriat prin care ne dorim ca mine, această zi are și o semnificație personală. Este prima dată când sunt în fața dumneavoastră în rolul de general manager. De câteva luni ne-am reîntors în România pentru a conduce România Cluster, ceea ce înseamnă România, Bulgaria și țările Adriatice. Am preluat acest rol după 23 de ani în străinătate, fiind plecat în 10 țări, ultima dintre ele fiind China.
Și m-am întors acasă să fac ceea ce am reușit și departe de țară: să ajut inovația medicală să nu rămână doar o promisiune, ci să ajungă la pacienții care au nevoie de ea. Pentru mine, acesta este sensul real al progresului în medicină. Nu doar să existe soluții noi, ci să existe și drumul prin care ele ajung la oameni, a afirmat Sebastian Iovan, care conduce clusterul care cuprinde România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia și Bosnia și Herțegovina.
Liderul Eli Lilly a subliniat necesitatea ca accesul la tehnologiile noi să fie susținut de un circuit medical bine structurat. În boala Alzheimer, timpul până la diagnostic contează. Progresele științifice din ultimii ani ne oferă instrumente care pot contribui la identificarea timpurie, cu mai mare acuratețe, a bolii, însă ele trebuie să fie însoțite de un traseu clar al pacientului și de colaborare între profesioniștii din sănătate. Prin parteneriatul cu Neuroaxis, ne propunem să contribuim la consolidarea acestui traseu în România și să sprijinim schimbul de experiență între specialiști, astfel încât pacienții și familiile lor să poată primi Clinica Neuroaxis, înființată în 2017, funcționează ca o unitate integrată de neurologie și neuroimagistică.
Reprezentanții instituției menționează că echipele medicale sunt multidiscipinare, iar infrastructura este concepută pentru a permite evaluarea clinică completă, efectuarea investigațiilor biologice și imagistice, precum și monitorizarea continuă a pacienților. Dr.
O componentă esențială a noului model diagnostic constă în sinergia dintre
Dan Mitrea, neurolog supraspecializat în neuro-oncologie și fondatorul clinicii, susține că această abordare holistică are potențialul de a transforma modul în care se urmărește evoluția unui pacient diagnosticat cu Alzheimer.„Am reușit, în ani, să creăm aceste echipe, am reușit să aducem și infrastructura care să susțină demersurile de diagnostic și de monitorizare și, în final, îmi pare că, împreună cu colegii din Pharma, reușim să mergem mai departe și să și ajutăm pacienții real să învingă anumite boli, cum este boala Alzheimer. Și când zic ”să învingă„, înseamnă să reușim să modificăm poate un traseu care era până acum clar în evoluția bolii”, a explicat medicul.
Conform specialistului, procesul de evaluare a pacienților implică multiple etape, începând cu examenul clinic și culminând cu investigațiile biologice și neuroimagistice avansate.„Pot să vă spun doar că avem echipe dedicate pentru așa ceva, atât pentru partea de diagnostic, care presupune diagnosticul clinic, diagnosticul biologic sau serologic, precum și partea de neuroimagistică și diagnostic imagistic. Toate sunt întrepătrunse într-un ecosistem cu un flux foarte bun și foarte rapid pentru pacienți și care este susținut atât de activitatea medicilor, cât și de asistenții specializați în urmărirea acestor pacienți”, a detaliat dr. Dan Mitrea.
O componentă esențială a noului model diagnostic constă în sinergia dintre diverse specialități medicale. Dr. Mioara Avasilichioaei, neurolog specialist la Neuroaxis, face parte dintr-o echipă extinsă dedicată bolilor neurodegenerative. Fac parte dintr-o echipă mai amplă care se ocupă de boli neurodegenerative, alături de mai mulți alți colegi, nu numai din specialitatea neurologie, ci, așa cum am menționat, din mai multe specialități care sunt implicate în diagnosticarea acestei patologii: medici geneticieni, psihologi clinici, medici și așa mai departe. Despre această boală se pot spune foarte multe, dar, dacă ar fi să rezum ceea ce spunem în cadrul unui consult pacienților, într-un cadru limitat de timp, aș spune că este o boală în care se acumulează un material la nivelul substanței cenușii. Acel material duce, în aval, la acumularea altor materiale.
Această acumulare afectează comunicarea dintre neuroni și, în cele din urmă, apare declinul cognitiv. De ce apare această acumulare?
Știința încă nu știe să ofere un Mioara Avasilichioaei.
În prezent, protocolul de evaluare poate integra, în funcție de particularitățile fiecărui pacient, atât examinarea clinică, cât și testele biologice și investigațiile imagistice. Dr. Dan Mitrea a clarificat diferențele față de metodele tradiționale de diagnostic. „Aceste fluxuri și protocoale sunt aliniate unor standarde internaționale, adică respectăm niște rigori legate de acest proces de diagnostic. În primul rând, aici presupunem, pe lângă diagnosticul clinic, așa cum spuneam mai devreme, diagnosticul biologic sau logic, prin probe recoltate de la pacient. Sunt probe de sânge, sunt probe din lichidul cefalorahidian, lichidul care nespală” creierul și nervii, astfel crescând foarte mult acuratețea. Până acum, diagnosticul era predominant clinic.
Un pacient cu tulburări de memorie venea și îi făceai niște teste și spuneai:„Este cel mai probabil că ai o formă de demență”, când acum putem arăta fenotipul probabil al bolii.
Acum suntem mult mai preciși în a stabili acest diagnostic și identificăm mai repede pacienți care au poate o afecțiune într-o etapă precoce a bolii, care apare doar printr-un declin mic cognitiv observat în anumite fragmente din viață, poate de oameni care cunosc foarte bine persoana respectivă. Aceste practici de diagnostic biologic și serologic sunt foarte importante în ceea ce înseamnă alegerea candidaților buni pentru anumite forme de terapii și pentru diferențierea față de alte forme de declin cognitiv sau de demență. Acest ecosistem este completat și de a avea un anumit stil de viață. Deci, pe măsură ce detectăm, trebuie să vedem și cum putem preveni să se întâmple chestiunea aceasta, a adăugat dr. Dan Mitrea.
Dr. Mioara Avasilichioaei a subliniat, de asemenea, că metodele diagnostice inovatoare oferă pacienților și familiilor lor informații mai nuanțate și precise despre natura afecțiunii. Avancarea medicală din anii recenti permite furnizarea acestor date și în România, prin tehnici validate la nivel internațional. Pacienții au nevoie de tratamente corelate strict cu diagnosticul, capabile să îmbunătățească calitatea vieții lor.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Andrei Itu și asistat AI.