Repartizarea traficului pe cei 100 de kilometri ai inelului va depinde, conform
Finalizarea inelului autostradatic din jurul Bucureștiului, cunoscut sub denumirea de A0, pare a fi pe punctul de a fi atinsă până la sfârșitul anului 2026, o perspectivă care promite să transforme radical dinamica circulației rutiere din Capitală. Ultimele trei segmente din partea nordică a acestui proiect major au intrat în faza finală de execuție, ceea ce sugerează că obstacolele majore au fost depășite. Conform estimărilor Asociației Pro Infrastructura, loturile 3 și 4 din direcția Nord, care conectează autostrada A2 cu drumul național DN2, ar putea fi puse în circulație publică într-o fereastră de timp situată între 20 și 31 octombrie. În paralel, lotul 1 Nord, care asigură legătura dintre A1 și DN1, este prevăzut a fi deschis în luna decembrie a aceluiași an.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareIntrarea în funcțiune a acestui ultim tronson va semnifica închiderea formală a unui circuit de aproximativ 100 de kilometri care ocoletește metropola, un moment pe care asociația îl califică drept istoric, marcând completarea integrală a autostrăzii A0.
Ionuț Ciurea, președintele executiv al Asociației Pro Infrastructura, a subliniat importanța deosebită a acestei infrastructuri pentru rețeaua rutieră națională. El a menționat că, indiferent de perspectiva din care se analizează situația, A0 joacă un rol crucial și constituie un simbol al progresului infrastructural. Totuși, când este vorba despre volumul de trafic, Ciurea este rezervat în a plasa A0 pe primul loc absolut. El consideră că autostrada se va situa în mod cert în topul celor mai aglomerate, probabil la locul al doilea sau al treilea, din cauza competiției intense cu tronsonul București-Pitești.
Pe axa București-Pitești se concentrează nu doar traficul destinat localităților din sudul și centrul țării, cum ar fi Craiova sau Pitești, ci și o parte semnificativă din fluxul spre Mioveni, Câmpulung sau Brașov, alături de mașinile care tranzitează România pentru a ajunge în Grecia.
Astfel, majoritatea șoferilor sunt obligați să utilizeze această rută la un moment dat al deplasării.
Analizând potențialul de aglomerație, Ciurea estimează că, dacă ne luăm în considerare întregii 100 de kilometri ai inelului A0, densitatea traficului va fi comparabilă, dacă nu mai mare, decât cea de pe autostrada București-Pitești. Certitudinea principală o reprezintă numărul uriaș de utilizatori deserviți de această nouă arteră. Bucureștiul este descris ca fiind unul dintre puținele aglomerate din țară care se extind activ, nefiind un oraș stagnat, iar inelul autostradatic va absorbi atât traficul specific zonei metropolitane, cât și pe cel de tranzit, inclusiv fluxurile provenind din direcția portului Constanța. Pentru cei care nu au legătură directă cu centrul urban, dar doresc să traverseze zona, vor avea la dispoziție fie șoseaua de centură actuală (DNCB), fie noua autostradă A0.
Repartizarea traficului pe cei 100 de kilometri ai inelului va depinde, conform expertului, de ordinea în care vor fi finalizate autostrăzile radiale care pornesc din Capitală, cum ar fi traseele spre Sibiu-Pitești, Ploiești-Brașov sau legătura autostradatică către Giurgiu. Fiecare nou tronson va redirecționa vehiculele fie spre est, fie spre vestul inelului. Orice modificare a rețelei adiacente va influența distribuția fluxurilor pe segmentele specifice ale A0, făcând interesantă monitorizarea care dintre aceste porțiuni va deveni cea mai saturată, în funcție de cronograma completării altor rute.
O provocare majoră identificată de Ciurea constă în faptul că A0 se intersecționează cu spațiul urban exclusiv prin drumuri naționale, unde cozi de mașini sunt frecvente. Autostrada nu a fost concepută inițial pentru a servi direct bucureștenilor, ci pentru tranzit. Fără drumuri radiale care să permită accesul direct în cartiere, centura riscă să fie evitată de cei care pleacă din sau ajung în Capitală. Ca exemplu personal, Ciurea, care locuiește în Drumul Taberei, notează că, venind din Sibiu, este nevoit să iasă de pe autostradă la Domnești și să continue pe vechea centură, DNCB. Dacă ar exista prelungirea Bulevardului Timișoara până la A0 (drumul radial DR1), ar putea ajunge direct în cartierul său.
Această lipsă duce la supraaglomerarea centurii vechi, care a devenit un bulevard periferic saturat de șoferi care nu au destinații în zonă, ci doar doresc să iasă din oraș.
Această situație se repetă în jurul întregii capitale, de la Domnești la Pantelimon, unde ieșirea spre DN3 este extrem de aglomerată, iar nodul de intersecție cu A0 abia urmează să fie proiectat. Dezvoltarea urbană intensă din zona periferiei a accentuat acest problemă. Dacă ar exista drumuri radiale, A0 ar putea prelua o parte din traficul de pe DNCB, ameliorând congestia.
Alături de Lotul 3, va fi deschis și tronsonul vecin, un „ciot” de 4,47
Între șantierele active, prioritatea la nivel național revine traseului Sibiu-Pitești, chiar dacă acesta va avea un trafic mai mic decât A0. Importanța sa nu se datorează exclusiv volumului de mașini, ci complexității constructiv și rolului său strategic de a uni cele două jumătăți ale rețelei autostradale, din interiorul și exteriorul arcului carpatic. Acest traseu este esențial pentru conectarea țării, care este divizată geografic de acest lanț muntos și necesită legături prin căi ferate și autostrăzi. Importanța A0 derivează din poziția centrală a Bucureștiului, care este cel mai important nod rutier, feroviar și de transport din România, transformând centura sa într-o componentă indispensabilă a sistemului de transport.
Detaliile tehnice ale loturilor în curs de finalizare sunt următoare: Lotul 3 Nord, cu o lungime de 8,6 kilometri, se întinde între Afumați (DN2) și Pantelimon (DN3). Construcția este asumată de China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), singurul constructor chinez de autostrăzi prezent în România. Secretarul de stat în Transporturi, Horațiu Cosma, a anunțat recent că acest tronson va fi operativ până la finalul lunii octombrie. El a specificat că stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 98%, iar în acea perioadă se efectuează ultimele intervenții la pasajul DN3 peste A0, marcajele rutiere și rosturile de dilatație. Contractul a fost semnat primăvara lui 2023, cu un calendar prevăzător de 12 luni pentru proiectare și 18 pentru execuție.
Deoarece autorizația completă de construire a fost emisă abia în august 2024, termenul inițial de finalizare era începutul anului 2026, dar asociația estimează o întârziere de doar nouă luni.
Alături de Lotul 3, va fi deschis și tronsonul vecin, un „ciot” de 4,47 kilometri dintre Cernica (A2) și Pantelimon, care a fost abandonat („muzeu”) de la sfârșitul lunii mai 2026. Acest segment a fost finalizat de UMB cu o întârziere de șapte luni. Asociația Pro Infrastructura critică CNAIR pentru că nu a realizat o descărcare provizorie pe DN3, așa cum se promitea, ceea ce ar fi permis circulația pe A0 între A2 și DN3 încă de la 1 iunie.
Lotul 4 Nord, care are aceeași lungime de 4,47 kilometri, se află între nodul cu A2 de la Cernica și Pantelimon (DN3). El a fost construit de asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade, din grupul lui Dorinel Umbrărescu. Pe acest traseu se află două structuri majore: un pod de 1,3 kilometri peste lacul Cernica și un pasaj de 504 metri peste calea ferată București Sud – Oltenița.
Lotul 1 din A0 Nord reprezintă ultima porțiune lipsă, cu o lungime de 17,5 kilometri, între Bâcu (DJ601A), lângă nodul cu A1, și Corbeanca (DN1). Asociația Pro Infrastructura, care a documentat avansul lucrărilor cu drone, estimează deschiderea traficului în decembrie, deși o secțiune între DN1A și DN1 ar fi putut fi dată în circulație mult mai devreme. Contractul a fost semnat în septembrie 2023 cu asocierea italo-română Pizzarotti – Retter, după o licitație prelungită de peste patru ani, marcată de amânări și contestații. Valoarea contractului este de 815,08 milioane de lei, fără TVA. Autorizația de construire a fost obținută în ianuarie 2025, iar lucrările au demarat în martie 2025. Termenul contractual indicat de CNAIR este aprilie 2027, dar constructorul vizează deschiderea în decembrie 2026. La începutul lunii octombrie, stadiul lucrărilor era de aproximativ 82%.
Șantierul este compartimentizat: Pizzarotti execută terasamentele și asfaltarea între Bâcu și DN1A (Buftea/Mogoșoaia), iar Retter se ocupă de traseul dintre DN1A și DN1, construind toate structurile de pe lot. Retter promitiese inițial o deschidere parțială a sectorului DN1A–DN1, o posibilitate pe care asociația o considera fezabilă încă din septembrie.
Asociația acuză conducerea CNAIR, condusă de directorul Cristian Pistol, că nu a exercitat presiuni suficiente asupra constructorului și nu a soluționat problema unei descărcări provizorii pe DN1A. Reprezentanții asociației afirmă că între DN1A și DN1 lucrările sunt aproape terminate, oferind încredere că circulația va fi posibilă cel mai târziu în decembrie. Insecuritatea apare în segmentul gestionat de Pizzarotti, între DN1A și Bâcu, unde se execută terasamentele și asfaltarea. Deși există timp până la Crăciun pentru finalizare, o toamnă ploioasă combinată cu un ritm de lucru considerat nesatisfăcător de italieni și subcontractorii lor ar putea genera o surpriză neplăcută, riscând ca inelul autostradatic să nu fie închis în 2026.
Autostrada de centură A0, cu o lungime totală de circa 100 de kilometri, este o șosea de mare viteză construită integral, care dublează șoseaua de centură existentă și ocoletește Bucureștiul pe direcțiile nordică și sudică. După inaugurarea din iunie 2025 a ultimului lot de pe A0 Sud, care a permis pentru prima dată ocolirea Capitaliei exclusiv pe autostradă de la est la vest, focusul s-a deplasat spre sectorul nordic. Cei aproape 50 de kilometri ai A0 Nord sunt distribuiți pe patru loturi. Lotul 2, de 19 kilometri, a fost finalizat încă din 2023, în timp ce celelalte trei se află în diverse stadii de implementare, toate având perspective de deschidere în anul 2026. Lotul 1, de 18 kilometri, care va lega A0 de la zona Corbeanca (DN1) până la intersecția cu A1, este construit de o asociere de constructori internaționali, reprezentând piesa finală a puzzle-ului infrastructural al Capitalei.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / HotNews.ro și asistat AI.