Ce spune Sorin Ionescu despre această controversă?
Debată intensă în jurul conceptului de „vacanță” didactică: perspectivele conducerilor din Timișoara asupra programelor naționale
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareDirectoarea Colegiului Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, Oana Miclău, a emis un semnal clar către comunitatea educațională, subliniind că inițiativele denumite „Săptămâna verde” și „Școala altfel” nu au menirea de a transforma școala într-o destinație turistică. Într-o intervenție adresată postului TVR Timișoara, ea a insistat asupra faptului că aceste perioade speciale nu trebuie interpretate greșit de către cadrele didactice, elevi sau părinți ca fiind echivalente cu o pauză de odihnă.
Deși legislația în vigoare permite ca aceste săptămâni să coincidă parțial cu vacanțele școlare, Miclău a precizat că ele trebuie tratate ca momente distincte, dedicate adaptării procesului instructiv-educativ, fie prin colaborarea cu ONG-uri și asociații, fie prin modificarea metodelor de predare utilizate de profesori.
Excursiile, drumețiile sau taberele nu ar trebui să fie motorul principal al acestor zile, conform punctului său de vedere.
Oana Miclău a subliniat că diferențierea dintre cele două programe este esențială, ele nefiind suprapuse în același mod, ci desfășurate în module diferite ale anului școlar. Efortul logistic și conceptual impus profesorilor este considerabil, deoarece activitățile trebuie calibrate în funcție de nivelul clasa, de specificul disciplinei și de nevoile concrete ale elevilor.
Un aspect critic menționat de directoarea Colegiului Național Pedagogic este absența suportului financiar din partea familiilor, ceea ce înseamnă că școala trebuie să se descurce cu resursele proprii.
Pregătirea fiecărei ore pentru fiecare clasă implică, de regulă, o muncă suplimentară semnificativă pentru cadrele didactice, care trebuie să inventeze noi forme de interacțiune fără a se baza pe contribuții monetare externe.
Contextul acestei dezbateri este alimentat și de poziția adoptată de ministrul Educației, Mihai Dimian, care a nuanțat propunerile inițiale privind restructurarea programelor. La începutul lunii septembrie, oficialul anunțase că aceste săptămâni trebuie să respecte același orar ca și zilele obișnuite de curs, concentrându-se pe activități cu caracter remedial și aplicativ.
Ulterior, Dimian a clarificat că programele nu vor fi eliminate, iar structura orarului va rămâne intactă.
Elevii ar urma să realizeze aplicații practice în viața reală, să susțină teste digitale și să efectueze experimente în laboratoarele de științe și în cele inteligente, în timpul orelor de curs.
Este de remarcat că, în explicațiile recente, ministrul nu a mai insistat pe activitățile remediale, aspect menționat separat într-un interviu acordat Radio România Iași pe 20 septembrie.
Altă voce autoritară în această discuție a fost cea a lui Sorin Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara, care a evidențiat o problemă structurală cronică: dependența de contribuțiile părinților. Ionescu a afirmat că, în mod frecvent, aceste săptămâni speciale au fost finanțate indirect prin donații sau contribuții din partea familiilor, statul român sau instituția școlară neidentificând până acum mecanisme financiare autonome pentru susținerea unor astfel de activități.
Această situație creează o presiune disproporționată asupra comunității școlare, transformând o inițiativă națională într-o sarcină bugetară pentru familii.
Situația este agravată de lipsa unor ghiduri operationale clare pentru profesori.
Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a semnalat într-o declarație pentru TVR Timișoara că cadrele didactice sunt puse într-o poziție dificilă, fiind nevoite să improvize constant activități, deoarece nu dispun de documentații detaliate care să le ghideze pașii.
Această incertitudine metodologică le obligă pe profesori să creeze din mers, fără un cadru standardizat, ceea ce poate duce la o calitate variabilă a experienței educaționale oferite elevilor.
În perspectiva anului școlar 2026-2027, Ministerul Educației și Cercetării a stabilit un calendar precis pentru implementarea acestor programe. Perioada cuprinsă între 7 septembrie 2026 și 23 aprilie 2027 va găzdui desfășurarea activităților, fiecare program având o durată fixă de cinci zile lucrătoare consecutive.
Unitățile de învățământ au libertatea de a stabili exact zilele, cu condiția ca „Școala altfel” și „Săptămâna verde” să nu se suprapună, ci să fie programate în intervale de cursuri diferite.
Avertismentele din teren continuă să apară!
Pentru liceele cu profil tehnologic, școlile profesionale și cele postliceale, aceste perioade includ obligatoriu și activități de instruire practică, aliniate la obiectivele specifice ale programelor.
Toate școlile au avut obligația de a comunica până la 1 aprilie 2026, atât elevilor, cât și părinților, structura detaliată a anului școlar, incluzând și aceste elemente flexibile ale calendarului.
Ministerul a justificat menținerea acestor programe prin ideea că scopul lor fundamental este crearea unui cadru în care teoria se îmbină cu aplicațiile din viața de zi cu zi. Această obiectivare poate fi realizată prin activități gratuite, organizate în incinta școlii, utilizând resursele deja disponibile. Autoritatea a lansat un apel către unitățile de învățământ pentru a valorifica aceste oportunități în beneficiul copiilor și al întregii comunități educaționale.
Activitățile propuse pot constitui un sprijin real pentru învățarea în contexte nonformale, pentru dezvoltarea socioemoțională a elevilor și pentru consolidarea parteneriatului dintre școală, părinți și comunitate locală.
Cu toate acestea, avertismentele venite din teren persistă. Directori și profesori din diverse școli au publicat poziții în care subliniază că, deși Săptămâna Verde și Școala Altfel sunt percepute ca șanse educaționale majore, mai ales în mediul rural, implementarea lor este sever afectată de lipsa finanțării adecvate.
Mulți educatori declară că nu dispun de resursele necesare pentru a organiza activități relevante, iar familiile nu își permit costurile suplimentare asociate excursiilor sau achiziției de materiale.
Această problemă este corroborată de datele din raportul de cercetare al Institutului de Științe ale Educației (ISE), publicat în iulie 2025.
Studiul indică faptul că una dintre principalele dificultăți ale programului „Săptămâna Verde” ține de resursele materiale și logistice, întrucât activitățile desfășurate în afara școlii, cum ar fi vizitele sau excursiile, depind direct de fondurile disponibile ale școlilor și ale părinților.
Documentul subliniază că lipsa unui sprijin financiar coerent determină mari diferențe între unitățile de învățământ, ceea ce transformă un program național cu scop educațional într-unul marcat de inegalități sociale.
În mai 2025, Ministerul Educației și Cercetării a transmis unităților de învățământ din țară un set de instrucțiuni actualizate pentru Școala Altfel și Săptămâna Verde. Conform acestor directive, activitățile desfășurate în aceste săptămâni trebuie să sprijine aprofundarea și consolidarea cunoștințelor dobândite în cadrul disciplinelor de studiu și să contribuie la atingerea competențelor specifice prevăzute în programele școlare.
Pentru Săptămâna Verde, accentul cade pe corelarea conținuturilor educaționale cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, în special cele care privesc protejarea mediului.
Activitățile propuse trebuie să stimuleze conștientizarea și implicarea elevilor în problemele ecologice actuale și în soluționarea acestora.
Daniel David, anterior în funcția de ministru, afirma recent că aceste perioade „nu sunt o pauză în procesul educațional” și că „ora poate să rămână de matematică, de chimie, de fizică, de biologie”. El menționa că nu este obligatorie organizarea excursiilor, deși acestea pot avea loc dacă au o componentă educațională clară, dar „Săptămâna verde” poate fi realizată integral în unitatea școlară.
Este important de amintit că Săptămâna Verde a fost introdusă în anul școlar 2023-2024, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, fiind pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
Inițiativa a fost lansată de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, cât timp a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu, care a rămas nemodificat.
Un studiu publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), intitulat „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, arată că peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde. Studiul a fost publicat fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației, ceea ce ridică întrebări despre receptivitatea ministerului față de feedback-ul din teren.
Mircea Bertea, consilier onorific al ministrului David, a afirmat că „aceste săptămâni trebuie să dispară”, argumentând că „această fragmentare este păguboasă pentru învățământ”.
El a sugerat că educația ecologică trebuie integrată la fiecare oră, prin aplicabilitate de 5 minute, la fel și educația pentru sănătate sau cea remedială, astfel încât să se poată elimina analfabetismul funcțional, altfel sistemul nu are nicio șansă de reformă reală.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Diana Ghimiși și asistat AI.