Zborul cu ochii închiși?
Un studiu recent, realizat în luna august, scoate la iveală o realitate alarmantă în aviația europeană: aproape un sfert dintre piloți preferă să zboare epuizați decât să recunoască faptul că nu sunt apți de serviciu. Mai exact, 24% dintre cei chestionați au admis că au pilotat în stare de oboseală cronică, în timp ce doar 16,8% au ales să se declare bolnavi.
Ultimele știri
AUR cere explicații de la Dan după sabotajul de la CARFIL
Problemele din dosarul de aderare se discută doar când apar
Niculescu la Chișinău: tăcere despre unire, claritate despre UE
Grindeanu cere sancțiuni stricte după confirmarea atacului hibrid rusDatele provin de la Asociația Europeană a Piloților de Cabină (ECA), care a analizat răspunsurile a 7.200 de comandanți și copiloți din 32 de țări.
Oboseala acumulată din cauza programelor haotice, a zborurilor lungi și a schimbărilor bruște de fus orar nu este doar o problemă de confort, ci un risc major pentru siguranța pasagerilor. Această stare de epuizare tocește reflexele și blochează capacitatea de a lua decizii rapide în situații critice.
Deși companiile aeriene sunt obligate prin lege să gestioneze riscurile legate de oboseală, piloții se simt blocați între presiunea angajatorului și teama constantă de a fi sancționați dacă refuză un zbor.
Cine poartă responsabilitatea finală?
Statistica este șocantă: peste 76% dintre piloți au trecut prin cel puțin un episod de „microsomn” în timpul zborului în ultima lună.
În plus, aproape 40% recunosc că nu au parte de odihna necesară pentru a-și reveni, iar doar o treime raportează oficial când simt că nu mai pot face față.
Un alt punct nevralgic este „discreția comandantului”, acel mecanism care permite prelungirea timpului de zbor în situații excepționale. Aproape 38% dintre piloți au apelat la această opțiune în ultima lună, iar majoritatea se tem de repercusiuni dacă ar refuza. Piloții din Irlanda și Malta raportează cel mai ridicat nivel de stres și neîncredere în sistemele de raportare, în timp ce în țări precum Marea Britanie, Finlanda sau Țările de Jos există o cultură a siguranței mult mai deschisă.
Companiile low-cost și operatorii de tip ACMI sunt cei mai vizați de aceste critici, doar 15,6% dintre piloții lor considerând că angajatorul gestionează corect riscurile. Tanja Harter, președinta ECA, trage un semnal de alarmă: „Nu este acceptabil ca piloții să poarte singuri povara acestor riscuri în timp ce se află la manșă”.
Aceasta cere Agenției Europene pentru Siguranța Aviației să impună reguli mai stricte și să garanteze că niciun pilot nu va fi pedepsit pentru că a ales siguranța în locul programului de zbor.
Sursă: HotNews