Un deceniu de promisiuni deșarte: Cât mai așteptăm arena de gheață?!
De un deceniu, România se zbate fără o arenă principală de gheață, o lipsă care depășește cu mult simpla absență a unei clădiri. Recent, o nouă companie constructoare s-a retras dintr-un proiect vital, lăsând țara într-o incertitudine apăsătoare.
Ultimele știri
Incident grav de zbor: Lufthansa, aproape de tragedie
Debitul Dunării a scăzut sub minimul istoric la Porțile de Fier – prognoza rămâne nefavorabilă
Incendiu, urmat de o busculadă mortală în India, în perioada sărbătoririi zeului Shiva. 14 pelerini au murit
Jared Kushner se întâlnește cu Netanyahu după discuțiile cu Hamas – Planul american pentru GazaAceastă problemă scoate la iveală o criză mai profundă: cea a forței de muncă specializate, o criză pe care, paradoxal, jurnaliștii o anticipaseră de mult, urmărind activitatea constructorilor români pe diverse șantiere sportive, inclusiv la Arena Națională.
Între 2014 și 2015, existau planuri concrete pentru un nou patinoar lângă Arena Națională, iar diverse firme de construcții își pregăteau echipele. Însă, experiența a demonstrat că un portofoliu impresionant și câștigarea unei licitații nu garantează succesul, dacă lipsește personalul calificat.
Noul complex trebuia să servească nu doar ca patinoar, ci și ca o sală polivalentă de dimensiuni medii, potrivită pentru sport și evenimente culturale.
O astfel de construcție ar fi rezolvat o problemă stringentă, având în vedere că Bucureștiul nu dispunea (și încă nu dispune) de o Sală Polivalentă modernă.
Este o situație unică în Uniunea Europeană: capitala României nu oferă cetățenilor săi acces la un bazin olimpic modern, o sală polivalentă pentru sport și spectacole sau un patinoar de competiție.
Flamaropol: Un deceniu de promisiuni spulberate, până când?!
În 2016, vechiul Patinoar Flamaropol, care a rezistat decenii întregi, deși oferea condiții precare spectatorilor, a fost demolat. Proiectul pentru noul patinoar a fost adjudecat de consorțiul UTI-Astaldi. Dar, de îndată ce trebuiau să înceapă lucrările, au apărut complicații. Conflictele interne și obstacolele birocratice, atât de specifice contextului românesc, au primat în fața soluțiilor. Meseriașii cu care jurnaliștii țineau legătura deveneau din ce în ce mai pesimiști. Unii dintre ei au ajuns chiar să lucreze la stadioanele din Qatar, pregătindu-se pentru Campionatul Mondial, în timp ce în București se promitea construirea patinoarului.
Această discrepanță a scos în evidență o problemă crucială: promisiunile și fondurile sunt inutile fără oameni capabili să le ducă la îndeplinire.
În 2019, contractul inițial a fost reziliat, urmat de o pauză de șase ani.
Apoi, o nouă companie, Concelex, a preluat proiectul.
În septembrie 2024, primarul Nicușor Dan a anunțat reluarea lucrărilor la Patinoarul Flamaropol, iar în august 2025, primarul interimar Stelian Bujduveanu a reiterat acest anunț pe Facebook.
Rămâne de văzut dacă de data aceasta, promisiunile se vor transforma în realitate și dacă România va reuși să depășească această situație jenantă, care o plasează într-o poziție singulară în Uniunea Europeană.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Cristian Barbu și asistat AI.